Moonlight Trailer
Trailer #1 02:01

The Water Diviner (2014)

Război, Dramă | 25 December 2014 (Australia, United States of America)

Promisiunea (2014)

The Water Diviner

Război, Dramă (Australia, United States of America)

IMDB Adaugă o recenzie

Regizor:

Russell Crowe

Scenariști:

Andrew Anastasios, Andrew Knight

Producător:

Fear of God Films, Hopscotch Features

Dată lansare (SUA):

25 Decembrie 2014

Dată lansare (Romania):

16 Ianuarie 2015

<p class="MsoNormal"><span style="color: #141823"><span style="font-size: 16px; line-height: 20.7999992370605px">Un tată în căutarea fiilor săi, într-un context istoric incert: la sfârşitul Primului Război Mondial, când lumea este încă devastată de oribilele sale consecinţe. </span></span><span style="font-size: 16px; line-height: 20.7999992370605px; color: #141823">În districtul Mallee, din regiunea rurală a Australiei, fermierul Joshua Connor e nevoit să trăiască cu evidenţa apăsătoare a faptului că, la patru ani de la bătălia de la Gallipoli, tot ceea ce i-a mai rămas din cei trei fii ai săi, plecaţi pe front şi daţi dispăruţi, este un pacheţel din hârtie maro, conţinând un jurnal ferfeniţit, câteva scrisori şi nişte poze. O întâmplare tragică şi neaşteptată îl face pe Connor să-şi ia inima în dinţi şi să pornească la drum în căutarea fiilor săi.</span></p>

Recenzii

mindhunters

08.09.2018

Unul din puținele filme în care turcii sunt portretizați și ei ca oameni, nu ca invadatori, păgâni, teroriști și alte aberații, doar oameni care au suferit de pe urma bătăliei de la Çanakkale (Gallipoli), au sângerat și au murit pentru țara lor. Australienii au murit pentru un principiu. Este o fază absolut superbă când Connor (Russell Crowe) vorbește cu Cemal (Cem Yilmaz) despre război, concluzia turcului fiind extraordinar de precisă și cinică, dar atât de veridică, se potrivește și în zilele noastre. Promisiunea sau The Water Diviner ne spune povestea unui australian, Joshua Connor, care la 4 ani după primul război mondial, pleacă în Turcia pentru a-și îndeplini promisiunea făcută soției sale, de a-și găsi cei 3 băieți pierduți în război. Morți sau vii, el va fi cel care-i va aduce acasă, cel puțin cu asta pleacă în minte. Ajuns acolo, Connor ajunge să se cazeze într-un hotel cochet, unde, deși este momit la început, este tratat cu răceală și aproape izgonit atunci când își spune numele și naționalitatea. Ayshe, având și ea o fantomă de găsit la Çanakkale, acceptă să-i ofere cazare lui Connor pentru că nu-și permite să refuze din punct de vedere financiar, dar reticența frumoasei turcoaice cu ochi albaștri îl ține la respect pe australian, chiar și atunci când acesta încearcă doar să fie amabil. Mi-a plăcut la nebunie accentul Olgăi Kurylenko, nu știu dacă a făcut cursuri înainte sau știa deja turca, cert este că vorbește impecabil, iar discuțiile purtate în această limbă sunt un deliciu pentru cei care apreciază Turcia și tot ce poate aceasta oferi. Revenind la poveste, trebuie să menționez că acest film dă o lecție de umanitate și chiar înfrățire celor plini de prejudecăți cretine, care au impresia că doar o latură e bună, cealaltă e diavolul. Iată că în această situație, Connor primește mai mult ajutor din partea turcilor, pentru că oamenii, chiar dacă sunt despărțiți de granițele impuse de naționalitate, sunt legați mult mai strâns unii de alții prin solidaritatea pe care o manifestă cei cu trăiri asemenea – părinții au o rasă și o filosofie comună, a iubirii, de aceea sunt dispuși să se ajute unii pe alții, în ciuda diferențelor de religie sau orice alt criteriu abstract, care pălește în fața dragostei pentru un copil. Trebuie să fie cumplit să-ți pierzi fiii, că-s ei dispăruți sau morți, nu contează, probabil e cel mai cumplit blestem și ți se rupe sufletul când vezi curajul care se adună din rămășițele durerii și formează o platoșă pe care personajul o folosește pentru a continua în misiunea sa aparent imposibilă. Personajele care duc greul acestei povești sunt australianul Connor, cei 2 turci, Cemal și maiorul Hassan și turcoaica Ayshe. Menționez naționalitățile lor pentru a sublinia repartiția rolurilor și importanța acordată cauzei turcilor, pentru care pledează cei 3 noi prieteni ai lui Connor; ca să nu mai spun că cei 2 turci joacă extraordinar, Russell Crowe a tras lozul cel mare cu ei 2 în cast. Pe cât de mult mi-au plăcut actorii, pe atât de repede m-a cucerit scenariul scris de Andrew Knight și Andrew Anastasios; nu e cea mai frumoasă poveste despre război, am văzut și alte filme mai bune (War Horse îmi vine acum în minte), dar are ceva special care m-a atras, universul ăsta al familiei care e distrus complet de un război absolut inutil. Felul în care e tratat acest subiect, calitățile de care dau dovadă oamenii în cele mai negre momente, aceste lucruri nu sunt spuse pe cât de des ar trebui. O astfel de poveste e perfectă pentru cei ca mine, înnebuniți după filmele în care sunt puse în valoare sentimentele ce leagă membrii unei familii între ei. Că tot am amintit de cai, sunt niște scene superbe când Connor e pe cal și se întoarce de la treburile lui, prin deșertul aprins și ademenitor, sau când fuge ca un nebun să-și protejeze copiii de o furtună de nisip. La capitolul muzică, echipa a făcut o treabă super, am putut asculta piese foarte variate ca stil și origine, foarte frumoase și ritmate, pe alocuri. Dar cred că cel mai mult m-a impresionat un anumit sunet din tot filmul, scâncetul tânărului lovit de moarte pe front, care plânge ca un copil îndurerat. E ca o chemare surdă, a tot ceea ce a fost viu și frumos și nu va mai fi, a unei morți mai ușoare sau a unei mângâieri de mamă. Nu mi-a plăcut, l-am urât acel sunet, parcă sfâșia bucăți din mine, cred că acela rezuma toată povestea războaielor ce au fost și vor mai fi – un strigăt agonizant, neîncetat, care va mușca din noi până vom fi dispuși să aruncăm orice armă.

5 9

mcquin

08.09.2018

Un film de exceptie care de departe este castigator de Oscar daca acesta se da pe merit.Au trecut multi ani pana sa vad un asemenea film,nu am cuvinte sa apreciez acest film.Cred ca doar cu inima il poti aprecia .Sunt marcat profund de mesajul pe care-l transmite si cred ca ar trebuii sa intelegem cu totii, pamantenii, indiferent de nationalitate ca sentimentele profunde adevarate,iubirea nu are limite de vorbire de credinte.

1 2

andolini74

08.09.2018

The Water Diviner este un film bun, care cu siguranta merita vazut, dar dupa parerea mea ii lipseste acel ceva(nu-mi dau seama ce), care sa-l faca sa fie o capodopera. Sa nu mi-o luati in nume de rau, inca o data spun ca este un film bun, daca nu chiar foarte bun. Nota mea este 8. Enjoy it !

1 3

Filme la cinema în București

Recomandari din comunitate

Top