
"Karol, un coafor din Paris e umilit. A devenit impotent, iar sotia il azvarle in strada. Intalneste un tip la fel de nenorocit, care il ajuta sa se intoarca clandestin in Polonia.(...) Prin complicitate si viclenie, isi face o avere, apoi isi insceneaza moartea. Sotia lui apare la "inmormantare", si, cand Karol i se arata, dragostea lor reinvie. Dar e prea tarziu. Toate cele trei filme (n.r.trilogia culorilor) sunt despre oameni care poseda o anumita intuitie sau sensibilitate , care au sentimente interioare. Asta nu se exprima, in mod necesar, in dialog. lucrurile sunt foarte rar spuse direct in filmele mele. "Alb" este despre egalitatea inteleasa ca o contradictie. Trebuie sa vedeti cel de-al treilea film,"Rosu", ca sa va dati seama ca "Alb" are un final fericit".
Sa spunem doua cuvinte despre "Alb": Pana la urma albul a fost bun, era si normal! Si totusi din film se mai distinge ca: Prostia are multe fete, Spuse ca omul sa le-nvete, Dar nu ca sa le utilizeze Ci sa n-ajunga sa ofteze! :) Ce sa-i faci, unii sunt prosti pana la epuizare!
O tragicomedie memorabila excelenta. Zbigniew Zamachowski este senzational, Kieszlowski chiar i-a cerut inainte de filmari sa se uite la comediile lui Charlie Chaplin.
Cel de-al doilea film al trilogiei " Trei culori ", Bialy / Alb este considerat de criticii cu " patalama " la mana o capodopera a filmului european contemporan....Subtil, un studiu asupra ambitiei, aparent mai putin dramatic ca Czerwony / Rosu, e greu de digerat si mie nu mi-a placut dar nu am "patalama"( Document prin care se certifică pregătirea profesională a unei persoane) la mana...si nota mea nu o luati in seama
Mai slab ca precedentul. Desi pe tot parcursul filmului s-a mentinut la stadiul de "promitator", finalul e total dat peste cap. Poate sunt unii carora le plac elementele tragi comice precum cumparatul cadavrelor sau inscenearea mortii, dar mie mi s-au parut deplasate. Uriasul salt din naratiune(de la sarac la bogat) iarasi m-a deranjat. Faptul ca dupa primele 15 minute nu mai apare deloc elementul sexual si dupa aia amintirile revin la final mi-a indus o senzatie de discontinuitate. doar 8
Culoarea cea mai importanta in acest film este albul – de la imaginea lui Dominique, o viziune in rochie de mireasa, la albul cerului, zapada Poloniei, albul diplomelor care i-au devenit inutile… Apoi albul ferestrei in care isi vede sotia cu alt barbat, albul statuetei in care isi proiecteaza fosta sotie, frumoasa dar rece; pielea de marmura, in cearsafuri de un rosu imperial, a unei Dominique recastigate etc. Ca si in cazul lui Bleu, pe masura ce se deruleaza filmul devii fara sa vrei atent la...
total de acord cu paulcrm 31-> filmul chiar nu are nevoie de comentarii, e o continuare foarte buna a primei parti. desi continuare e impropriu-spus, pentru ca nu se continua actiunea din prima parte, o numesc asa pentru ca procesul pe care-l intrerupsese putin Julie, in incercarea de a o vedea pe fosta amanta a sotului, era cel al lui Karol Karol. foarte frumos! bleu, blanc, rouge... oare cum e a treia parte? abia astept sa o vizionez