Publicistul newyorkez Eli Wurman, a fost odata o persoana foarte influenta dar acum se afla la finalul carierei. El mai are un singur mare client, in persoana actorului Cary Launer, castigator al unui premiu Oscar. Acesta se foloseste de Wurman, pentru a-i rezolva incurcaturile, ultima incurcatura presupunand eliberarea pe cautiune a tinerei starlete de televiziune, Jilli Hopper si insotirea ei inapoi in California. Jilli insista insa sa isi recupereze o "jucarie" uitata, un reportofon cu care a reusit sa il inregistreze pe miliardarul Elliot Sharansky intr-o situatie compromitatoare. Recuperarea reportofonului il duce pe Wurman intr-un local cu sex si droguri plin de oameni bogati si puternici. Drogat si epuizat, Eli se trezeste in camera de hotel a lui Jilli. Cand afla ca Jilli a murit in urma unei supradoze, isi da seama ca a fost martorul unei intaplari importante cu o seara in urma, dar nu isi poate aduce aminte ce anume a vazut.Fosta sa cumnata, Victoria Gray, incearca sa il convinga sa adopte o viata mai linistita si sa se retraga la o ferma, dar Wurman trebuie mai intai sa organizeze un eveniment de binefacere pentru trei emigranti nigerieni inchisi pe nedrept ce urmeaza a fi deportati, eveniment controversat din punct de vedere politic ce deranjeaza pe multa lume. Cand oameni importanti refuza sa participe la evenimentul organizat de el, Eli gaseste reportofonul lui Jilli si se foloseste de inregistrarea acesteia pentru a-i forta pe Launer si Sharansky sa apara la petrecere.
Momentan nu este disponibil pentru streaming sau în cinema în România.
Téa Leoni
Jilli Hopper
The Caricature: Requiem
nimic nu e ceea ce pare; pana si un eveniment caritabil ascunde multe lucruri tenebroase; nimeni nu e sfant; fiecare are un trecut ce poate fi santajabil si mai ales fiecare are un viitor plin de ambitii mai mult sau mai putin marunte; lumea celor importanti e o jungla incare cuvantul pritenie e total lipsita de continut; ecranizarea in sine e buna doar ca uneori are timpi morti ceea ce induce o usoara stare de plictiseala; Ryan isi joaca foarte bine rolul de ticalos cinic , fara scrupule ,...
Al Pacino joaca rulul unui publicit,care are o viata foarte incarcata incercand sa repare greselile singurului client in persoana actorului Cary Launer.Viata linistita alaturi de Victoria Gray este data peste cap de Jilli care moare in urma unei supradoze in care Eli Wurman este martor.
Al Pacino e marele atu al acestui film, datorita lui l-am vizionat si el e singurul lucru bun, cred ca e una din cele mai slabe productii ale sale, chiar plictisitor pe alocuri.
Acest film e strict pentru cei care le plac sa-l vada pe Al Pacino facandu-si magia. Din pacate, la nivel de scenariu si directie aleasa, Cu Cartile Pe Masa, este foarte amatoresc realizat.
Eli Wurman (Al Pacino) isi da seama ca in apropierea batranetii viata lui începe sa se destrame. Este un reprezentant al presei, ale cãrui zile de glorie sunt de mult apuse, Wurman se pierde in ceata mijloacelor de informatie, a celebritatii si a politicii, fenomene la aparitia cãrora nu numai ca a fost martor timp de trei decenii, dar a si ajutat la crearea lor. O slãbiciune pentru alcool si pentru medicamente ii întuneca temporar simturile, dar nimic nu poate sa-l facã sa uite faptul ca viata ...
un film "asa si asa", putin plictisitor pe alocuri, dar il salveaza distributia destul de interesanta, un film pe care puteti sa-l vedeti intr-o dupa-amiaza mohorata.
cu toate ca in distributie figurau si Kim Basinger si Ryan O'Neal.Eu l-as numi mai degraba un " one man show ".Chiar daca a avut si unele "lungimi" , prestatia maestrului este impecabila.Poate din cauza rolului oarecum penibil , Kim pare aproape ca inexistenta.in schimb Tea Leoni...Am avut senzatia ca am participat la un recital in doi.Rolul a fost cu totul altceva decat ceea ce face de obicei.Mi-a placut , si din punctul meu de vedere a jucat de la egal la egal cu Al Pacino
