Filmul acesta este ca o invitatie la bun gust si ne reaminteste ca din cand in cand trebuie sa ne mai rasfatam papilele gustative cu ceva mai mult decat niste simple gustari.

In Danemarca secolului al XIX-lea, surorile Martina si Philippa decid sa nu se casatoreasca niciodata si sa traiasca in casa austera a tatalui lor, care este pastorul unei biserici protestante. Desi Martina este curtata asiduu de catre un ofiter de cavalerie fermecator si desfranat, iar Philippa a pus pe jar inima unui bariton de la opera pariziana, fetele resping avansurile petitorilor si raman in satul izolat in care s-a stabilit parintele lor, ducand mai departe traditia crestina dupa moartea acestuia. Atunci cand la usa casei lor bate o refugiata din Franta pe nume Babette Hersant, surorile ii ofera un loc de munca si un acoperis deasupra capului, iar femeia ramane in serviciul lor timp de 14 ani. Organizand o masa festiva cu ocazia implinirii a 100 de ani de la nasterea pastorului, Babette ii uimeste pe localnici cu talentul ei culinar si ii scandalizeaza pe puritani cu risipa de bani si de mancare pe care o face. In realitate, Babette Hersant este fosta bucatareasa de la "Cafe Anglais" din Paris si a cheltuit 10.000 de franci castigati la loterie pentru acest banchet opulent cu scopul de a le multumi celor doua surori pentru generozitatea lor.
Momentan nu este disponibil pentru streaming sau în cinema în România.

Jarl Kulle
General Lorens Löwenhielm

Les Enfants du Paradis
Filmul acesta este ca o invitatie la bun gust si ne reaminteste ca din cand in cand trebuie sa ne mai rasfatam papilele gustative cu ceva mai mult decat niste simple gustari.
Povestea se petrece în secolul al XIX-lea, într-un cătun izolat din friguroasa Jutlandă. Restrînsa comunitate protestantă trăieşte acolo într-o austeritate pe care cinefilii o ştiu, deja, din capodopera lui Dreyer, Ordet; dar filmul lui Axel este în culori, singura "stilizare" fiind colecţia de chipuri găsită de regizor pentru a popula micul său film. Două surori, Martina şi Philippa, la el de bigote ca şi restul sătenilor, angajează o franţuzoaică (Stephane Audran, minunată) pentru a le ajuta l...
O poveste clădită pe convingeri religioase în care ideea de a dărui devine morala filmului.Austeritatea pe care regizorul o impune,are o anume candoare care în realitate unește oameni.Filmul nu iese în evidență prin poveste sau personaje,este mai mult un film al simțurilor,al vizualului,motiv pentru care cadrele sunt bine alese,o epoca cu accent demodat,lipsită de orice culoare care accentuiază festinul Babettei.A fost apreciat de critici,primit cu brio de public,printre premiile mai sus mențion...
Un film discret, ce inainteaza in "slow motion" si te face sa crezi ca stai in fata focului si asculti o poveste cu talc: o comunitate intepenita in austeritate e miscata de arta bunului gust, arta ce ii uneste pe oameni, dincolo de credintele religioase, limba, idealuri. Peisajele nordice superbe aduc o nota aparte atmosferei filmului, alaturi de fondul muzical care puncteaza delicat.