In afara de faptul ca filmul este o alergatura continua a inspectorului Juve dupa Fantômas/Dr Chaleck/Le Loupart, o surpriza de proportii am intalnit-o la mijlocul filmului. Acolo, actiunea se petrece intr-un club de noapte din Montmartre, in buricul Parisului, cu aceeasi protagonisti in prim plan, iar fondul muzical era asigurat de ''Ciocarlia'' noastra, facuta atat de vestita de catre Grigoras Dinicu. Si mai fac o paranteza. Aceeasi ''Ciocarlie'' s-a cantat in draci si a fost de nenumarate ori...
