Zahrada este un film a carui esenta se construieste intr-o maniera preludica si care-si atinge culminatia in ultimele minute. Intregul demers narativ, care este de altfel destul de static si oarecum contemplativ, prezinta aspecte ale intoarcerii la "nous"-ul platonician in timpul vietii pamanesti. Recastigarea autenticitatii trairii include, evident, abolirea timpului si dobandirea intelepciunii aproape supraomenesti. Nenumarate simboluri sunt tesute in acest tablou filmic, de altfel nuclee vizu...
