
“Sfârșitul a fost doar începutul.”
Actiunea filmului se deruleaza in Londra in timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial si o are ca protagonista pe Sarah Miles, o femeie pasionala, dar care este prinsa intr-o casatorie de convenienta. In timpul unei petreceri unde gazda este sotul ei, Sarah face cunostinta cu Maurice Bendix, un scriitor, de care se indragosteste foarte repede si care ii raspunde cu acceasi pasiune. Bendrix este grav ranit in timpul unui bombardament si totul se sfarseste intre cei doi. Dupa doi ani de refacere, tanarul incearca sa reintre in viata Sarahei. Ramane de vazut daca ea va mai simti pentru el o iubire atat de pasionala cum a fost la inceput.
Doi actori, Moore si Fiennes, intr-un recital plin de maiestrie, care se completeaza frumos unul pe celalalt. Si, in fundal, dar totusi important in economia intregii povesti, al treilea membru al triunghiului conjugal - sotul, inselat insa lucid si, ca personaj, fara orgolii stupide. Mi-a placut faptul ca filmul prezinta perspectiva lui, si apoi perspectiva ei asupra exact acelorasi evenimente, asta te face sa vezi cat de plina de nuante si de sens e realitatea in care traim sau in care visam/p...
O poveste prezentata intr-un stil trist, obscur, malad, obositor, o deziluzie personala fata de prestatia lui Ralph Fiennes, lipsita de tarie si spirit, iar cat despre Julianne Moore nu m-a impresionat niciodata prea tare cu vreun rol al sau. Coloana sonora, a fost o reusita, dar nu mi s-a parut prea corelata cu senzatia indusa. De altfel, nici scenariul nu a fost intocmai pe gustul meu. Recunosc, filmul nu a reusit sa imi transmita nimic.
nu mi-a placut filmul, asta poate pentru ca moralista din mine a reactionat, dar cei doi actori au interpretat foarte convingator.
Frumoasa poveste de dragoste cu un scenariu "bine aranjat", cu Ralph Fiennes si Julianne Moore perfecti intr'o poveste trista si simpla in care boala desparte o dragoste secreta si totul se sfarseste dur. Cu un final trist si foarte crud ne arata ca soarta nu tine cont de nimic, iar interpretarea actorilor e perfecta.
Un film impresionant care nu poate lasa pe nimeni rece, cu doi actori expresivi carora e de ajuns sa le privesti fetele care exprima mai mult decat cuvintele rostite.Merita vazut...
This is a diary of hate... aşa îşi începe Maurice Bendrix povestirea şi aşa începe filmul. Văzut într-o zi mai liniştită seară din prea-agitata mea viaţă, revăzut într-o noapte cu lună plină, îmi ridică mereu un nod în gât, făcându-mă să mă gândesc la implacabilitatea sorţii, la credinţă şi la numeroasele ei implicaţii, la furia născută din neputinţa umană. Un film real, uman, dramatic fără a fi teatral, un joc admirabil al actorilor...