Sinopsis
Filmul materializeaza un paradox: suprapune autenticul cvasidocumentar pe o manifesta dorinta de efect estetic ostentativ. Vivisectia faptului real este operata aici cu un mare rafinament al expresiilor. Regizoul instituie o formula de maxima puritate a formelor. El decide existenta unei familii de tarani care, pentru a putea trai intr-o insula arida, trebuie sa aduca in fiecare zi apa de la mari departari, carand-o cu spatele pana la platoul din varful muntelui, si sa stropeasca fiecare petec de ogor. Actiunea este impartita in patru sectiuni egale, simetrice ca niste strofe: Vara, Toamna, Iarna, Primavara. Pentru a concentra atentia spectatorului exclusiv asupra aceestui calvar fara sfarsit, Shindo reduce la minimum rolul cuvantului, rezervand banda sonora zgomotelor si muzicii. Compozitia filmica se bazeaza pe cateva date: interpretarea redusa la descriptia minutioasa a elementarului - efort fizic, oboseala, bucurii si dureri legate numai de faptele primare ale existentei; apoi plastica savanta, montajul cu structura de ritm poetic si o insistenta apasare a sensurilor lirice prin muzica.