Sinopsis
Mare parte din film este, de fapt, imprumutata din alte surse, notabil fiind documentarul neterminat al lui Francois Reichenbach despre Elmyr de Hory, celebrul falsificator ale carui tablouri extrem de bine realizate au cauzat numeroase scandaluri si controverse intre criticii de arta si experti. Ca o ironie aditionala, cel care, pe parcursul filmului il intervieveaza pe de Hory este autorul Clifford Irving, devenit celebru cu ceva timp in urma tot in urma unui fals, de data aceasta a unei autobiografii a lui Howard Hughes. Aceste imagini sunt intens editate si manipulate de catre Welles, argumentand foarte stransa legatura dintre arta si minciuna; pentru asta, regizorul prezinta cateva exemple chiar din cariera sa. Prin combinarea imaginilor si tehnicilor de documentar cu secventele puse in scena de catre Welles, acesta incearca sa ilustreze artificialul din spatele realizarii de filme( desi, urmarind linia filmului, putem extinde ideea la toate formele de arta), chiar si in cazul creatiilor cinematografice de non-fictiune.
