Destinazione Piovarolo

Regizor: Domenico Paolella

Sinopsis

Partea întâi16 ianuarie 1969. Jan Palach, student al Facultăţii de Arte din Praga, îşi dă foc în încercarea de a trezi naţiunea care este tot mai letargică după ce, în august 1968, a fost ocupată de sovietici. În scrisoarea de adio, Jan anunţă că este numai prima victimă dintr-un grup mult mai mare. Dacă cerinţele grupului nu sunt îndeplinite în cinci zile, scrie el, vor mai fi şi alte torţe umane. Maiorul Jireš, ofiţer al poliţiei secrete, preia investigaţia. Eforturile sale de a-i găsi şi a-i opri pe urmaşii lui Palach se bat cap în cap cu activitatea lui Jan Trávníček, Preşedintele Asociaţiei Studenţilor din Universitate, care încearcă să folosească sacrificiul lui Palach pentru a le forţa mâna celor din guvern şi pentru a influenţa opinia publică. Mama lui Jan, Libuše, şi fratele lui, Jiří, îşi pun toate speranţele în doctorii care încearcă să-l salveze pe Jan. Dar în zadar: după patru zile, Jan moare din pricina rănilor şi fără ca vreuna dintre doleanţele sale să fi fost îndeplinită. La o lună după deces, presa publică declaraţia Ministrului Vilém Nový, care îl acuză pe Palach că ar fi colaborat cu serviciile secrete vestice. Mama lui Palach decide să-l dea în judecată pe Nový pentru defăimare. Cum regimul comunist e tot mai dur şi senzaţia de spaimă generalizată e tot mai puternică, doamnei Palachová nu-i este deloc uşor să găsească un avocat dispus să o reprezinte în procesul intentat unui reprezentant legal al Partidului Comunist. La sfatul lui Ondřej Trávníček, doamna Palachová apelează la avocata Dagmar Burešová care, din teamă, o refuză. Spre deosebire de mulţi alţii, Dagmar îşi realizează propria-i laşitate şi, treptat, se simte tot mai vinovată de ce a făcut...Partea a douaLa o lună de la moartea lui Palach, un alt tânăr student, Jan Zajíc, îşi dă foc lângă Piaţa Wenceslas. Informaţiile referitoare la sacrificiul său sunt suprimate de regimul care nu doreşte un alt martir. Dată fiind situaţia, Dagmar Burešová decide, în fine, să o reprezinte pe mama lui Palach în procesul împotriva lui Vilém Nový. Cum Nový a făcut declaraţiile defăimătoare la un miting electoral din Česká Lípa, Dagmar încearcă să identifice potenţiali martori, dar se izbeşte de un zid al tăcerii şi al fricii. Maiorul Jireš, cel care investighează cazul Palach, este singurul care o ajută. Presat din toate părţile, Jireš încearcă să împiedice implicarea Poliţiei Secrete în investigaţie. Pregătirea procesului devine tot mai complicată. Sprijinit de autorităţi, Vilém Nový încearcă să oprească procesul. Poliţia Secretă îi intimidează pe prietenii şi familia lui Palach, ţinta lor fiind mai ales mama lui Jan, pe care încearcă s-o forţeze să-şi retragă acuzaţiile. Tocmai când lupta pare definitiv pierdută, se fixează, oficial, data procesului...Partea a treiaFinal de vară, 1969 – începe procesul. Dagmar Burešová are puţină încredere în izbândă şi situaţia se agravează tot mai tare din pricina soţului său, pediatrul Radim, căruia poliţia secretă îi face probleme la muncă. În ciuda tuturor acestor lucruri, procesul pare să se desfăşoare conform legii. Mai mult de atât, spre surprinderea ei, Dagmar află că Vilém Nový nu e nici diabolic şi nici pro-sovietic. Motivaţia gestului său este mult mai complexă şi provine din anii '50, când el însuşi a fost persona non grata. Hotarul dintre adevăr şi minciună pare mai neclar ca niciodată. Pe măsură ce procesul continuă, familia lui Palach este tot mai presată şi acceptă să mute rămăşiţele lui Jan în altă parte. Regimul vrea să scape de orice simbol al Primăverii de la Praga. Procesul ajunge în punctul culminant şi trage o linie finală şi profund simbolică sub visul cehoslovac al „socialismului democratic”, vis ce nu a devenit niciodată realitate. Dar, 20 de ani mai târziu, cea de-a 20-a aniversare a morţii lui Jan Palach inspiră o nouă generaţie de studenţi să protesteze împotriva regimului şi, curând, comunismul este îndepărtat din ţară.