Tot filmul este o abila cautare...Francesco Rosi scoate bucati de pamant din care se pare ca si-a plamadit filmul Un film soc care ne loveste in sfanta noastra lene, in micile placeri numite cand Suleyman, cand Elissa di Ramv...


Francesco Rosi declara despre propriul film : „Cazul Mattei” este un film cu o structura deschisa, o problema a cautarii tuturor ipotezelor posibile ale mitului Mattei, un film ambiguu, in sensul ca pune intrebari. Dupa opinia mea, un autor cinematografic are, mai mult decat alti artisti, rolul de a prezenta marturii asupra epocii sale si, prin urmare, de a indica si apoi de a sugera termenii unei discutii. Iata ce am vrut sa fac in filmul meu.” Pelicula lui Rosi incepe cu reconstituirea unei intamplari adevarate : la 27 octombrie 1962, avionul personal al lui Enrico Mattei, presedintele ENI ( ENTE NAZIONALE IDROCARBURI – o companie de stat din domeniul prelucrarii resurselor energetice ) se prabuseste in preajma unui aeroport milanez, dupa o explozie petrecuta in aer ( „noaptea de la Bescape” – asa dupa cum apare pe afisul filmului ). Normal, este declansata o ancheta, iar rezultatul acesteia, previzibil,este ca tot ce s-a intamplat a fost un accident de aviatie oarecare.Dar, regizorul nu se multumeste cu cu o astfel de explicatie si – cu doua decenii inaintea lui Oliver Stone cu al sau „JFK” – initiaza o investigatie ( cinematografica ) pe cont propriu. Concluzia cineastului, aceea ca adevarul poate fi altul, ca accidentul poate disimula altceva, cu motivatii politice, economice sau de tip mafiot, pastreaza deschise pentru spectatori intrebari de felul :Cum poate fi explicata „enigma” accidentului de avion? Cine a fost Enrico Mattei ? Care au fost raporturile lui Mattei cu „lumea a treia”? Dar cele cu marile puteri ale occidentului, ale finantei internationale? A fost agreat de propriul partid sau a fost considerat un incomod, un element de eliminat? Francezii au tradus titlul original prin „Afacerea Mattei”, subliinind astfel ipoteza unui proces, caruia i se adauga treptat noi piese de dosar. Tot un francez, Roger Boussinot, intregeste viziunea in termeni personali :” Construit ca un dosar, filmul, care trimite la „Citizen Kane” este constructia magistrala a unei idei fixe”.
Momentan nu este disponibil pentru streaming sau în cinema în România.

Renato Romano
journalist