”Casa neterminata” reprezinta pentru Valeria Seciu un debut remarcabil printr-un film ratat, dar ratat cu talentul lui Andrei Blaier. Actrita a evoluat cu atata fluiditate si gratie a banalului, cu atata dezinvolta timiditate (fara crisparile care fac din timiditate doar artificialitate, pretiozitate, la majoritatea ingenuelor de pe ecran) incat cariera cinematografica a unei atari descoperiri trebuia sa fie asigurata. Bineinteles ca nu asa au stat lucrurile.
