Acest film trebuie caracterizat tinind seama de anul in care a fost el produs: 1995. Si prezinta foarte bine societatea romaneasca din acea vreme. O idee originala, 2 actori magistrali (Diaconu si Rampling) si uite asa a iesit un film bun.
In vremurile tulburi ale anilor ’90, cand definitorii pentru Romania erau grevele spontane, schimbul de valuta la fiecare colt de strada si visul fiecaruia de a deveni patron, unsprezece fete care mai de care mai frumoase pornesc intr-o calatorie cu autocarul catre mirajul vietii de artist la Paris. Fetele sunt insotite de catre un impresar local dubios (Florin Calinescu), un sofer fara scrupule (Constantin Cotimanis) si o frantuzoaica cu experienta in lumea dura a show-biz-ului (Charlotte Rampling). Neprevazutul apare atunci cand sotului uneia dintre fete (Mircea Diaconu) nu poate accepta ideea ca a fost parasit si porneste intr-o cursa de urmarire, condimentata cu furturi de masini, atacuri armate si rapiri. Un road movie si o comedie spumoasa, in care Nae Caranfil deseneaza cu dragoste si umor desavarsit o imagine a Romaniei, asa cum o vede el in una din cele mai agitate si in acelasi timp romantice perioade.
Momentan nu este disponibil pentru streaming sau în cinema în România.
Acest film trebuie caracterizat tinind seama de anul in care a fost el produs: 1995. Si prezinta foarte bine societatea romaneasca din acea vreme. O idee originala, 2 actori magistrali (Diaconu si Rampling) si uite asa a iesit un film bun.
Un film excelent al lui Nae Caranfil. Ironic, cu mult umor si arata multe aspecte ale societati noastre in ani 90''. E filmul care nu poate sa nu te impresioneze intr-un sau sa te faca sa razi, unele scene sunt remarcabile. Un film de vazut.
acest rouad mouvie superb regizat de nae caranfi care combina umorul cu drama! un film plin de aventura pe autostrazile romaniei din anii 90 unde libertatea proaspat castigata a roamnului care nu stie sa o foloseasca...... ! filmul este o poveste de dragoste trista mircea diaconu reprezinta romanul cel vechi... care munceste pt familie iar sotia lui reprezinta romanul anilor 90 care doreste sa fuga peste hotar dintro tara sufocanta ! filmul are un scenariu extraordinar scris in gen american i...
Filmul surprinde multe aspecte din societatea românească de după 1990, când foarte mulți aveau speranțe și visau la un trai mai bun, dacă nu în România, în afara țării. Totodată, lasă un gust amar, vedem cum se deteriorează pe zi ce trece valorile morale, cum jurămintele rostite la căsătorie ajung să nu mai însemne nimic, iar cel care încă mai crede în așa ceva e considerat un biet nebun.
recunosc ca am trecut de grotescul situatiei si am ras la unel scene copios, toate fetele fug de ceva, sunt in cautarea a fericirii ideale, a implinirii viselor mau mult sau mai putin romantice,singurul personaj malefic ( datorita nefericirii , a deziluziilor ) e Marion, cinismul ei e malefic dar bazat pe un realism dureros , nimeni nu e inger, iar dragostea e un vis frumos, o iluzie ce e spulberata de diverse placeri sau de dorinta de afirmare, imbogatire; mircea diaconu face un rol foarte bun...
Prin Asphalt Tango , Nae Caranfil ,demonstreaza ca este un mare regizor . Regretabil e ca nu avem bani si o industrie cinematografica:( ...................................................................................
Cel de al doilea film al lui Nae Caranfil, tot un lungmetraj de ficţiune, confirmă debutul şi totodată îi deschide noi posibilităţi, printr-o şi mai evidentă stăpânire a limbajului cinematografic, a materiei filmice, printr-un câştig de dezinvoltură, de fluenţă. Asphalt Tango, 1996, premieră în ziua de 4 aprilie 1996 la Bucureşti, este tot o coproducţie Franţa (Les Films du Rivage, Domino Film, France 3 Cinéma, Les Films de l’Ouest, Comme des Cinéma) – România (Studioul Cinematografic Bucureşti,...
un film postdecembrist, cu si despre democratia proaspat castigata si prost inteleasa...sublim tangoul Charlotte Rampling - Mircea Diaconu...spune multe...
foarte tare filmul ! stiu cateva cazuri de cupluri destramate la fel in realitate . Nae Caramfil 10 !
Autobuzul din Asfalt Tango nu caută să ajungă undeva, ci mai degrabă fuge de ceva. Cei din autobuz fug de dragoste. Filmul are drept motto o replică de duh a lui Groucho Marx: "Căsătoria e o instituţie minunată, dar cine vrea să trăiască într-o instituţie?" E o pistă falsă. Sigur, Dora fuge dintr-o căsătorie, Andrei aleargă după ea, spre a salva căsătoria. Dar văzând căsătoria nu doar ca pe o instituţie formală, cât ca pe împlinire a dragostei. El aleargă după ea ca s-o oprească nu dintr-o raţiu...