Al doile lung metraj al lui Bergman. Desi nu se ridica la nivelul capodoperelor sale merita vazut, cel putin ca document.

E luna octombrie. Frig si ploaie. Maggi sta prost cu banii si isi cumpara practic bilet pana in statia cea mai indepartata posibil, dar nu reuseste sa se urce in el. Il intalneste apoi pe David care o invita sa imparta cu el camera de la un hotel apartinand Armatei Salvarii. Dupa noaptea petrecuta impreuna Maggi afla ca David a petrecut un an inchisoare si fusese proaspat eliberat. In timp ce ratacesc impreuna prin ploaie Maggi isi va scranti glezna. Vremea, dar mai ales situatiei il va face pe David sa caute adapost, cei doi fortand usa unei locuinte de vara care parea nelocuita. In scurt timp acolo apare si proprietarul(Per Hakansson), care intr-o prima instanta-l da pe David pe mana politiei, dar la insistentele lui Maggi revine la sentimente mai bune si se ofera sa le-o inchirieze singura conditie fiind sa primeasca la timp chiria. Biserica, birocratia si trecutul lor vor constitui tot atatea piedici in calea fericirii celor doi tineri.

Ludde Gentzel
Per Håkansson

Bardo, falsa crónica de unas cuantas verdades