personaje complexe, specifice dramaturgului, personaje foarte bine conturate, drame individuale, perspectiva ratarii a ceea ce e mai important in viata si un joc de exceptie din partea actorilor.
Normal 0 false false false MicrosoftInternetExplorer4 /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;} Filmul reconstituie un crâmpei din viaţa scenaristului Eugene O'Neill - reprezentat de personajul Edmund Tyrone. Familia Tyrone este compusă din James (capul familiei), Mary (soţia acestuia) şi cei 2 fii: Jamie (cel mai în vârstă) şi Edmund (mezinul). Cei 4 îşi petrec vara într-o casă de vacanţă amplasată pe malul mării. Viaţa familiei este una plină de angoase, discuţiile în contradictoriu, reproşurile, ironiile şi chiar certurile fiind omni-prezente, inclusiv în ziua şi noaptea zugrăvite. James este un fost actor, odinioară talentat; în prezent, însă, îşi îneacă în băutură amarul de a nu fi avut o carieră mai fructuoasă. Mai mult, este considerat de toţi ca fiind excesiv de avar. Mary este extrem de instabilă din punct de vedere emoţional, motivul fiind consumul de droguri. Jamie pare că a moştenit viciile tatălui (cu excepţia avariţiei), rătăcind fără un scop anume în viaţă. Edmund este singurul ancorat în realitate, având aspiraţii certe pentru viitor (este scriitor). Însă are o problemă fizică: este bolnav, posibil de tuberculoză – boală dificil de vindecat în acele vremuri.
Momentan nu este disponibil pentru streaming sau în cinema în România.
Long Day's Journey Into Night (Lungul drum al zilei către noapte), piesa de teatru a dramaturgului american Eugene O'Neil (1888-1953), a fost lansată la Teatrul Hayes Helen, în New York, pe 7 noiembrie, 1956 și a avut 390 de spectacole. În 1957, pentru aceasta capodoperă, Eugene O'Neil a obținut Premiul Pulitzer (Post Mortem), dupa ce în timpul vieții primise mult râvnitul trofeu cu Beyond the Horizon (Dincolo de orizont) în 1920 și cu Anna Christie, în 1921. Motivația juriului pentru ultimul premiu a fost: "pentru puterea, onestitatea și emoțiile profunde ale operelor sale dramatice, care întruchipează o concepție originală a tragediei".
Jason Robards
Jamie Tyrone
Dark Victory
Film ce-l puteti azi vedea sau revedea pe un post de televiziune. Sa cunoastem cate ceva despre marele scriitor si "parintele "teatrului modern American, Eugene O'Neill , detinatorul din 1936 "Nobel Prize for Literature" ( Premiul NOBEL pentru literatura ). Actorii magistrali.
Este un film care foloseşte o parte reţeta de mare succes folosită de Sidney Lumet în succesul "12 Angry Men", cu 7 ani în urmă. Adică: întreaga acţiune se petrece în interiorul sau în imediata vecinătate a unei case (în filmul de referinţă: într-o încăpere a unui tribunal sau în proxima sa apropiere), iar personajele sunt chiar şi mai puţine (4 principale + 1 secundar, faţă de 12 principale + 2 secundare). Implicarea emoţională a personajelor este, de asemenea, una ferventă, cu dueluri ale argu...