Dulcele sărut al Daliei

a fost un film bun . destul de greoi si ce'i drept , daca nu esti atent cam pierzi firul . In orice caz , am fost surprinsa cum au luat intorsatura unele momente in film . Mi-a placut

Poate nu este un film care sa cistige multe premii, dar este facut cu bun gust. Imaginile vizuale au fost reusite, dar si actorii anilor nostri s-au preschimbat perfect in personajele anilor '40-'50. Chiar foarte bine ar fi aratat Josh Hartnett si Scarlett Johansson daca ar fi trait in perioada respectiva. Filmul nu este genial dar are acel sarm(acel ceva) pentru care mi-a placut. De Palma a realizat un thriller cu o poveste complicata/incilcita, dar destul de frumoasa.

Un film care personal nu s-a ridicat la asteptarile mele in ceea ce priveste ideea, in primul rand pentru ca am gasit firul narativ mult prea incurcat. Sau poate ca nu am avut eu capacitatea necesara de a-l intelege, pe moment. Oricum, jocul actorilor a fost foarte bun. Pacat de poveste, se putea ceva mult mai bun.

Destul de bun. Un motiv pentru care am vizionat acest film a fost distributia, insa recunosc ca nu am ramas impresionata. Subiectul e bun, insa restul cam lasa de dorit.

Un film care a reusit sa nu imi transmita nicio emotie, niciun sentiment; m-am luptat doar cu plictiseala ca sa reusesc sa il vad pana la capat si am ramas dezamagita ca De Palma a reusit sa o dea in bara, nici actorii nu stiu ce sa exprime si cum sa se miste, in ciuda numelor foarte cunoscute prezente in pelicula. Povestea care sta la baza filmului ar fi putut genera un film mai interesant daca ar fi fost mai legat. Pentru 2006 aveam pretentia la un noir mai bun, dar ma declar dezamagita.

mult prea lung pt o poveste usoara. trebuie atentie pt a nu pierde sirul personajelor. Iar actorii , jalnici

M-am uitat la film din doua motive : primul, ca citisem romanele lui James Ellroy, o marca pentru cui ii place romanul negru politist si al doilea motiv, dupa ce am vazut „L.A Confidential” ma asteptam la ceva de acelasi calibru. Asta este…prea dezamagit nu sunt, De Palma m-a ajutat sa ma reintalnesc cu vechi prieteni: culorile estompate din „The Untouchables”, netarmurirea sangelui cat mai abundent din „Carrie”, incercarile patetice de pshihanaliza din „Rugul vanitatilor”, vreo doua monstre ...