ace_ventura

Cu siguranta nu e cine stie ce capodopera, datorita faptului ca acest film nu iese in comun, si nici nu urmareste sa faca acest lucru decat in ceea ce priveste actingul, care m`a surprins. Excelent! Nu ma asteptam, va spun sincer. Pana la urma eu cosider "An education" mai mult decat un film, este o lectie de viata, surprinsa excelent de catre scenaristi si expusa extrem de simplu, liniar, fara schimbari bruste de situatie, dar aceasta smplitate a scenariului nu reprezinta un minus pentru film, ba dimpotriva. Nu exagereaza in ceea ce priveste moralitatea, ci doar prezinta adevarul, pur, simplu, si dureros.Si cred ca finalul nu este unul dramatic, pentru a ne arata ca evitarea si iesirea din astfel de situatii este posibila.

Imi era tare dor de Tarantino, si ma bucur ca nu m-a dezamagit(ar putea face asta, oare?).Chiar reuseste sa ma surprinda: printr-un western. Dar nu orice fel de western, unul in stilul sau, bineinteles. Deci sa nu va asteptati la filme asemanatoare cu cele ale lui Clint Eastwood. De la decoruri pana la coloana sonoara, toate indica faptul ca este un film mai special. Nu ma inchin in fata lui Tarantino si nu-l idolatrizez, dar cum Django se remarca intre 10.000 alti negri asa reusesc s-o faca si filmele acestui geniu. Si totusi, fara actori precum DiCaprio, Foxx sau Samuel L. Jackson si desigur magistralul Christoph Waltz in distributie filmul acesta nu ar insemna atat de mult, dar prestatia acestora il fac aproape urias!

Trecand peste faptul ca nu era deloc nevoie de o ecranizare a "Hobbitului" in 3 parti, pot spune ca "Desolation of Smaug" mi`a placut, si nu are rost sa detaliez: regia, efectele si jocul actoricesc-la nivel inalt.Si fanii LOTR stiu foarte bine despre ce vorbesc, pentru ca pana la urma, asta si asteptam de la Peter Jackson si de la producatori, si asteptam lucrurile acestea si o continuare a povestii cel putin pe masura si in urmatoarea parte. O experienta ciudata si inedita pentru mine a fost sa ma bucur de vizionarea acestui film stand la cinematograf langa persoane aflate in stare de ebrietate, chiar daca nu una avansata, destula cat sa tulbure farmecul filmului in unele momente. Subscriu deci la parerea Teodorei_Nadir: filmul isi poate pierde din efect vizionandu`l impreuna cu prietenii. Ramane totusi un film bun, ce`l recomand(bineinteles ca cei care au apreciat LOTR nu ar trebuii sa`l rateze)! Imi lasa insa senzatia ca s`au intamplat prea putine, iar ideea unui final deschis nu ma prea incanta. Pentru mine ramane la 8.5/10.

Nu este lucru usor sa ilustrezi o poveste de viata printr`un film, cu atat mai putin cand vorbim de impresionanta poveste a misionarului mormon John Groberg. Dar iata ca un necunoscut pe nume Mitch Davis reuseste in mare parte, destul de bine acest lucru, fapt pentru care il putem felicita! Din pacate insa un film nu poate surprinde in intregime toate greutatile vietii lui si nu ne poate face in totalitate sa simtim si sa intelegem emotiile prin care a trecut John. Desi este destul de lung, nu este plictisitor, ba chiar surprinde prin cateva(putine totusi) scene care starnesc amuzamentul. Desi actingul nu este nici pe departe impresionant, filmul reuseste sa te faca sa intelegi si sa simti si tu drama personajelor, sau bucuria lor. Povestea de dragoste nu este nici ea formidabila, dar are frumusetea ei. Un film bun, a carui vizionare, pe mine cel putin, m`a facut sa gandesc unele lucruri intr`un mod diferit. Nu indraznesc sa`l numesc un "must see" pentru ca sunt absolut convins ca nu toti vor agrea si intelege acest film.

Pentru ca nu sunt un mare fan al filmelor SF sau actiune si nici un admirator al Omului de Fier, am evitat vizionarea celui de-al doi-lea film, dar din intamplare, l`am vizionat pe acesta, si ma bucur sa pot spune ca nu am fost dezamagit. Povestea, efectele, replicile chiar si acting-ul sunt bune spre foarte bune. Ma bucur deci sa pot da o nota de 9 chiar daca la inceput am fost putin sceptic.

In sfarsit un thriller captivant. Nu sperie, nu induce groaza, tresari numai la 2, 3 faze daca esti mai slab de ingeri, dar reuseste sa te tina in suspans pana la final. De asemenea trebuie sa amintesc prestatia excelenta(cel putin pentru mine) a celor doua: Renée Zellweger si Jodelle Ferland.

Doresc sa`i aprob pe cinefilii care au comentat inaintea mea: cu siguranta Drag me to Hell este unul dintre cele mai bune filme horror pe care am avut ocazia sa le vedem, suspans din plin, secvente care ne fac sa tresarim. Cu toate acestea doresc sa aduc inaintea dumneavoastra cele cateva puncte pe care le consider a fi slabe si care, din pacate, coboara acest film. Si fac lucrul acesta asumandu`mi riscul de a fi bombardat cu minusuri. In primul rand este actingul care nu impresioneaza deloc, mie parandu`mi`se chiar mediocru, doar Lorna Raver reuseste sa creeze un personaj pe care cu siguranta ni`l vom aminti, dar nici aici nu stiu cat este meritul ei. Si pentru ca recent am urmarit Case 39(din acelasi an ca filmul de fata, 2009) nu pot sa nu fac o paralela si sa nu laud actingul excelent din acest film pe care l`am amintit in comparatie cu cel de fata.(cu toate ca Drag me to Hell are multe alte puncte peste Case 39). In al doi-lea rand aduc inaintea dumneavoastra si supun criticii doar cateva faze care pur si simplu mi se par luate din "filme de groaza" pentru copii, cum ar fi:deshumarea Sylviei dar si evenimentul petrecut in casa lui Shaun San Dena, si nu doresc sa mai adaug alte detalii, pentru cei care inca nu au vizionat filmul, dar cei care au facut`o cred ca stiu foarte bine despre ce vorbesc. Acestea mi se par mie a fi minusurile acestui film, care, una peste alta, a reusit sa ma impresioneze, fapt pentru care il recomand si il notez cu o bine-meritata nota de 9/10!...si inca o data, multumim Sam Raimi!

O continuare a unui alt film cu si despre demoni si exorcizari ce o putem incadra doar in categoria penibilului. Daca prima parte a fost cumva, si a reusit sa ma faca cat de cat interesat si atent, aceasta a 2-a parte dezamageste, si va recomand cu caldura sa evitati vizionarea acestui film.

Personal, m`am saturat de dragoste si de jocul ei, mai ales in filme.Dar ceva m`a facut sa urmaresc extrem de interesat acest film.Probabil ca e vorba de legaturile care se leaga intre tineri si batrani cat si prietenia dintre David si Julie, care fac un cuplu excelent; astfel ca toate personajele mi`au fost tare simpatice.Din aceste puncte de vedere filmul a fost placut, surprinzator.

Se anunta extrem de interesant.O pelicula filmata in stil documentar cu si despre exorcizari, demoni.Dar se pare ca am fost cu totii(aproape) crunt dezamagiti.Nu, nu ne`am saturat de filme in genul acesa nici dupa "The Last Exorcism" dar acesta in cauza este o "penibilitate", si asta datorita actingului, scenariului si regiei, toate la un nivel foarte scazut.Ca sa inteleaga tot poporul:nu e nimic de speriat la miscarile bruste ale actorilor, la putin sange, intuneric, unde mai pui ca 4 demoni se transfera si "sar" dintr`o persoana in alta...Acestea sunt pur si simplu aberatii, iar "The Devil Inside" se ridica, in opinia nea, pana la o nota de 5.

Poate ca acum dupa 16 ani, filmul si`a mai pierdut din culoare, dar Adam Sandler si prestia sa, niciodata!Sigur ca e previzibil, copilaresc in unele momente de asta spun ca si`a cam pierdut farmecul, dar ceea ce este important la astfel de filme este faptul ca ne aduc zambetul pe buze si buna dispozitie, si asta datorita celor care isi fac treaba minunat, si "de neuitat" in rolurile principale!

Au avut americanii "curajul" de a realiza un film in care sunt snopiti, decimati(ce sa faca?acesta e adevarul istoric) dar nu si`au calcat pe orgoliu si "le`au intors`o" japonezilor...asa cum au putut, e adevarat, dar conteaza ca in final ei s`au considerat biruitori.Sincer, acel atac asupra orasului Tokyo nu are nici o legatura cu ce s`a intamplat la Pearl Harbour. Reuseste Michael Bay un film prin care impleteste o ciudata poveste de dragoste cu drama ei si razboiul cu drama acestuia.Consider ca reuneste aproape toate elementele care il fac un film comercial fara cusur:dragoste cu saruturi lungi, bateie pentru o fata, o Kate Beckinsale in zile de gratie impreuna cu colegele dumneaei, efecte speciale(explozii si multe altele), baietii care fac pe eroii (si le iese) si desigur scenele de dramatism(acele cadre cu raniti si cu morti, in slow motion) si multe, multe altele.Acest ultim punct, pot sa spun ca m`a facut intr`o mica masura sa simt tragedia razboiului, deci felicitari pentru asta. Asadar, nu este un film slab, sau prost.Este un film comercial, asa ca trebuie sa`l tratam ca atare.

Prezenta lui Tom Hanks si a Sandrei Bullock in distributie, cat si nominalizarea la Oscar pentru cel mai bun film au fost motivele ce m`au indemnat la vizionarea acestui film.Nu m`a dezamagit, insa nu sunt nici foarte mirat de ce nu a reusit sa se impuna si sa cucereasca macar un premiu.Dintre actori Thomas Horn iese in evidenta, tinand cont de varsta pe care o are.Restul(Hanks, Bullock, von sydow etc.) aduc si ei un mic plus, si aici am ceva de obiectat, pentru ca la talentul lor, trebuiau pusi mai mult in valoare, deci nu e vina lor, ei doar si`au facut partea de intelegere, si au facut`o foarte bine.Ca intriga, deznodamant, dramatism(cateva momente bune de genul acesta) nu impresioneaza, dar merge.Povestea incearca sa urmareasca dragostea, suferintele dintr`o familie, prin gandurile si sentimentele micului pusti, care este "personajul reflector".In rest, ramane sa`l urmariti si voi, intru`cat parerile au fost destul de impartite ; eu prefer sa ma situez undeva pe la mijloc, cu o nota de 7.5/10.Merge, macar pentru o vizionare!

o poveste, o drama emotionanta, sfasietoare.iata un film american fara nustiu-ce happy-end.Brad Pitt si Anthony Hopkins fac inca o data un film memorabil.scenariu perfect!nu mai are rost sa comentez.merita vazut si revazut oricand.cu certitudine 10/10!

O comedie pentru toate varstele, dar sa nu ne asteptam la umor sadic, sau altceva de genul acesta.Un film, usor, relaxant, despre care nu are rost sa scriem comentarii tip "roman".Steve Martin face un rol de exceptie.

De obicei evit sa vad continuarea(dezastruoasa in multe cazuri) a unor filme care au beneficiat de ceva succes dupa lansare.Am facut`o de data aceasta pentru Rowan Atkinson, si ma bucur ca nu m`a dezamagit.Intr`adevar...mai multa actiune previzibila decat comedie de calitate, dar al nostru Johnny stie intotdeauna ce asteptam noi de la el.Asa ca...extraordinar nu e, dar merita.

Precum titlul, filmul este extrem de lung si actiunea lipseste in mare masura.Insa nu pot fi supuse criticii aceste aspecte mai putin placute ochiului critic al spectatorului, deoarece filmul se vrea a fii unul biografic, o ultima "nuvela" din viata cunoscutului bandit american Jesse James, in care accentul cade mult pe trairile, starile sau actiunile personajelor.Deznodamantul esteunul asteptat, asa ca doritorii de western clasic, plin de aventuri/suspans/urmariri vor ramane dezamagiti.Remarc prestatiile excelente(absolut necesare intr`un film de genul acesta) ale lui Brad Pitt dar si Casey Affleck care intra foarte convingator in pielea propriului personaj.Eu personal, recomand, dar nu pot sa ridic nota la mai mult de 8, cu un mare plus.

Este intr`adevar un film bun, dar din start are avantajul catorva nume mai sonore care au contribuit la realizarea lui.Ofera o poveste destul de dramatica, nicidecum formidabila sau nemai-intalnita.Este unul dintre cele mai bune si vizionate filme despre razboi, si acesta este meritul lui Spielberg.Si nu spun asta pentru ca imi place de el ca regizor, ci pentru ca a reusit sa ma atraga cu efectele speciale si toate celelalte, descriind intr`un mod specific stilului sau parti din Cel de`al doi`lea Razboi Mondial.S`a vorbit mult despre el, si chiar si acum ramane un film daca nu "de referinta", unul important al genului.Cu riscul de a nu fi aprobat de toti, dar trebuie sa remarc si faptul ca "Saving Private Ryan" beneficiaza din plin si de cateva clisee americane intalnite la filmele drama.Ramane insa in viziunea mea un "must see", chiar daca de 9.5!

Un film placut despre familie, si valorile dintr`o familie.Incearca sa convinga de faptul ca banii nu aduc implinire nici in viata personala nici in caminul conjugal.Probabil ca in societatea Americii a avut un impact ceva mai puternic...In schimb finalul a fost cam "tras de par".Dar este intotdeauna o placere sa`i urmaresti pe Téa Leoni si Nicolas Cage in astfel de filme.

Mi`a placut "Courageous" destul de mult!Bazat pe o idee bunicica, nu extraordinara nici geniala, reuseste sa fie chiar profund pe alocuri.Nu prea are rost sa ne legam de calitatea actorilor(care au avut o prestatie admirabila tinand cont de potentialul distributiei, la prima vedere), si nici de regie, sau altele; pentru ca, in fine, altul a fost scopul filmului.Un scop, care dupa parerea mea, l`a indeplinit cu brio:a reusit sa transmita un mesaj!