Bci2

Cine va juca in rolul principal al ,sfantului' in acest serial TV? In '97 am vazut rolul jucat de Van Klim care se apropie mai mult de un 007 in ,,From Russia with love" decit de un Simon Templar cu umor fin, cum a fost in interpretarea lui Roger Moore; povestirea de dragoste ocupand pozitia de centru in filmul din 1997, deviaza astfel de la textul lui Leslie Charteris dupa care a fost ecranizat filmul din 1997. Sa speram ca noua versiune produsa in 2009 va adera mai mult la povestirea lui Leslie Charteris, desi introducerea unei povestiri de dragoste desigur merita consideratie si ar putea contribui la succesul filmului. Asteptam cu nerabdare sa vedem ce va iesi din acest film cu un nou ,,sfant', care s-ar putea sa fie mai surprinzator decit toate interpretarile precedente (?).

Citez descrierea din pagina filmului: ,,Şi prin orice, mă refer chiar la orice." ??? Hmm...Da, sigur..., da vezi că noi nu putem citi sau ghici gândurile anonime ale unui utilizator neidentificat sau neidentificabil, neavând acces la magică sau vrăji!! Poate că e vorba aici de ,,blind leading the blind"?! Alternativa-->Scurta descriere din 26 ianuarie 2010-- se pare că-i în aceeași categorie curioasă care a fost semnalată acum de D-na "Juristul" doar pe Forum, în loc să fie semnalată și aici, și criticată aici, cum este procedeul obișnuit . Deci se pare că este nevoie de o adevărată descriere, adică fără fraze care n-au sens, sau care apelează la vrăjitorii și ghiceală pentru o interpretare cât de cât normală a sensului prezentării sau părerii.

Filmul ,,Creatura din altă Lume" este o ecranizare reușită în alb-negru a nuvelei lui John W. Campbell din 1938 cu titlul ,,Who Goes There ?" . Dr. Carrington este șeful unei echipe de cercetătăori trimiși la o stație avansată de la Polul Nord să investigheze căderea acolo a unui obiect zburător neidentificat (OZN). Dr. Redding din echipă prezintă apoi o serie de fotografii ale unui obiect masiv, OZN, care zboară eratic înainte de a se prăbuși, deci care nu poate fi un meteorit. Unul dintre filmele cele mai populare și neobișnuite din genul SF care mi-a plăcut enorm. Remake-urile mai recente din 1982 și 2011/2112-DVD, deși cu mijloace tehnice superioare, parcă n-au avut aceeași tărie și suspens, mister și groază cum a fost acest film-primul din seria de filme Creatura = The Thing , cu o plantă monstruoasă care se hrănește cu sânge de câine și/sau de om în film. Aceasta este o plantă care crește foarte rapid și se regenerează din bucățele, cum de fapt fac și unele plante pământene care există și azi. Însă plante carnivore sunt puține pe Pământ și nu umblă rapid de colo dincolo, cum face cea ET din film. Filmul merită văzut și va fi o delectare pentru cei care văzură doar remakurile mai slabe din 1982 și 2011/2012. Este un film de nota 10/10 realizat cu mijloace tehnice modeste, dar cu actori buni și regie excelentă.

Episodul ,,Yonkton" mi-a plăcut în mode deosebit. Un străin tânăr și arătos, c-un zâmbet prietenos vine în saloon în stil western la o partidă de pocher pe bani și --deși era la as la acest joc de cărți și noroc-- pierde totul la un fermier bogat, chiar și calul lui și șeaua. Își face un plan să-și ia revanșa. Ocazia se ivește când vede în oraș pe fata bogătașului și ea este atrasă de el. A spune mai mult ar strica plăcerea celor care vor dori să-l vadă. Aici șeriful apare numai odată în acest episod și Yonkton este personajul principal împreună cu fata bogătașului care se îndrăgostește irevocabil și ireparabil de el. Într-adevăr merită văzut deși filmul se desfășoară lent, are mai multe cafturi, dar este centrat pe relații de familie și de dragoste, spre deosebire de alte episoade din serie în care tema romantică și de iubire n-a fost așa de bine dezvoltată, sau în centrul acțiunii. Te antrenează să urmărești acțiunea și să vezi cum va evolua relația celor doi tineri separați de avere. Sunt mai multe întorsături neașteptate și ceva suspens. Desigur că mertită de văzut acest episod și îi dau fără rezerve nota 10/10. Nu pot să spun că toate episoadele din serial sunt la fel de bune, sau că-s de nota 10/10, deși șeriful Marshal Matt Dillon este întotdeauna impunător, corect, priceput și cinstit, un adevărat apărător al legii și cetățenilor americani din vest, iar multe episoade sunt într-adevăr cu aventuri, drame și confruntări înarmate cu bandiți, sau bande de tâlhari pe care-i bate șeriful Dillon-- adică de cele mai multe ori--depinzînd de episod și de norocul pe care-l aveți în alegerea episodului din serial.

Titlul filmului a fost ales în mod special pentru a lega tema filmului -cea a unui criminal serial- de istoria veche cu Jack the Ripper de la sfârșitul secolului XIX. Însă altfel nu are nici-o legătură cu Jack the Ripper. Detectivii englezi moderni sunt handicapați, misterul e desăvârșit. A spune mai mult ar strica acțiunea filmului pentru cei car vor să-l vadă. Te ține încordat tot timpul, are suspens, întorsături neașteptate și are tot ce-i trebuie unui film polițist, thriller, cu crime foarte msterioase care continuă în ciuda eforturilor neîncetate ale detectivilor din Whitechapel. Eu îi dau nota 10/10 fără rezerve fiind unul dintre celel mai bune filme ale genului. Acest film care nu trebuie ratat este mai bun decât ,,From Hell", ,,Jack the Ripper", și nu-i un remake. În mod surprinzător nu are un trailer aici. Mai multe trailere de 2 minute-- pentru fiecare episod TV-- se poate viziona pe gratis la Utube; de exemplu: *http://www.youtube.com/watch?v=6LNwKXkXXfs

Criminalul care a făcut seria de crime din Londra anilor 1888-1891 n-a fost nici-odată identificat. Cinci femei omorâte îngrozitor-- ciopârțite cu instrumente chriurgicale-- au fost însă identificate, din totalul celor 11 victime omorâte de acest criminal monstru, care se pare c-ar fi cunoscut anatomia omului. Serialul britanic TV din 1988 ar fi fost foarte bun dacă rolul principal n-ar fi fost dat lui Michael Caine care a jucat atât de bine în alte roluri-- comice și de amor-- din alte filme. Filmul este mai lung cu o oră decât filmul ulterior ,,From Hell" cu aceeași temă, care-i mai bun, cu mult mister, mai complex și de un realism demn de Hitchcock. Descrierea din pagină are o concluzie greșită--nici până astăzi nu se cunoaște identitatea criminalului poreclit Jack the Ripper! Sunt mai multe ipoteze cu privire la identitatea criminalului, însă nici-una dintre ele dovedită, cum spun avocații ,,beyond any reasonable doubt".

Dacă n-ar fi un film re-făcut sau repetir/remake ar fi făcut și mai multă senzație. Actori tineri sunt de calibru, ca s[ nu mai vorbim de ce cei seniori, însă parcă atmosfera Londoneză a timpului --așa cum o vedem în filmele clasice britanice-- nu-i reflectată în acest film mai profund decât suprafața izbitoare a crimelor spintecătorului. Nici astăzi East End-ul Londrei nu-i prea grozav deși nu se mai întâmplă grozăviile din acest film. Desigur, ceeace nu arată acest film este frumusețea inedită și unică a Londrei cu parcurile, statuile și castelele ei, Casa Parlamentului, punțile falnice peste Tamisa, etc. pe care le poate vedea oricine în filme și mai vechi și mai recente, cum ar fi ,,The Tudors", ,,Henry the VIII", ,,The Queen", (v. Palatul Buckingham) sau chiar și în ,,Oliver Twist" cu toate contrastele dintre întuneric și lumină din trecutul, nu din prezentul ,Londrei, desigur, pentru că nu acesta a fost scopul și subiectul tragic al filmului. Poate mai puțin izbitoare sau dramatice, însă nu mai puțin grave, au fost crimele din timpul prohibiției peste ocean ( v. ,,Godfather") sau legate de mituri reliogioase --,,The Witches of Salem". Acțiunea din film este desigur convingătoare în iadul femeilor răpuse cu atâta cruzime de spintecătorul Jack, care a adus spaima și panica nocturnă în Londra. Este un thriller și horror care desigur merită văzut , deși autenticitatea și misterele spintecătorului nu-s descifrate sau cunoscute nici astăzi! Londra de astăzi este însă foarte diferită de cea din film, deși multe din clădirile și arhitectura Londrei au existat și au rămas din timpul spintecătorului necunoscut , poreclit Jack (în ciuda bombardamentelor repetate ale Londrei de nemți , mai târziu, din anii WWII). Una dintre legendele circulate a fost că Jack ar fi scăpat peste ocean unde și-a continuat crimele lui oribile.

Acest film despre un orășel din golf îngrozit de atacurile subite ale unui organism -izopod- care mănâncă și pești și oameni din interior, parcă este deja vue. Am mai văzut așa ceva în filmele cu mumii și piramide unde au fost gândaci care intră pe sub piele și mănâncă oamenii pe dinăuntru. Descrierea din pagina filmului reușește să fie chiar mai slabă și decât trailerul, și decât acest film. Cu bunăvoință multă acesta-i un film de mâna treia, din genul SF și de groază.Starea de urgență și o carantină este impusă orășelului care intră în panică. Vedem în unele secvențe chriurgi care disecă cadavre să afle cauza morții subite a unor oameni din orășel. La început au vorbit doar de o epidemie virală, însă după aceea vedem suprafața golfului acoperită de pești morți, cărora --cum spune subtitrarea din trailer-- le-a fost mâncată parte din gură din interior, de acești gândaci carnivori. Sunt în film și secvențe cu o femeie gravidă care-i mâncată de gândaci din interior. Amestecul de SF cu groază a reușit în mai multe filme, cum a fost în seria filmelor Aliens, însă nu-i clar că va reuși și în acest film. Mesajul, sau morala filmului, ar fi că dacă nu avem grijă de mediul înconjurător, natura se va răzbuna pe noi, amenințându-ne cu extincția speciei umane, o idee care a apărut de mai multă vreme în filme.

Descrierea din pagină nu corespunde decât parțial scenariului din acest film. Randy nu-i răpește de fapt pe copii, ci pleacă cu ei în acord cu dorința lor, însă n-a făcut-o cu acordul fratelui lui Kirk și al celorlați părinți ai copiilor. Randy face cu copiii o tabără în pădure, iar câțiva părinți vin să-și ia copiii înapoi acasă pentru că le este teamă pentru soarta lor. Este un fel de dramă cu oarecare ironie, însă desigur că nu va fi considerat acceptabil de mulți părinți. Nu-i clar dacă vizionarea filmului cere acordul parental. Nota 9/10 cu multă bunăvoință, deși actorul Patton Oswalt joacă bine roluri în filme. Chemarea naturii nu merge chiar ala de departe ca scenariul din cartea Call of the Wild a lui Jack London, cu un subiect destul de diferit.

În acest film cu ceva umor, un grup de 3 sau 4 femei tinere--surori aborigene australiene, Cynthia, Gail, Julie și Kay- auto-numite ,,Safirele" (ceva mai măslinii decât pietrele de safir!)-- sunt antrenate de un bărbat --Dave-- ca să aibă succes pe scenă. Ele sunt novice, iar el este foarte explicit și direct pentru ca să le-aducă rapid la linia de plutire. Se undulează cf. instrucțiunilor primite de la el (,,dacă nu dați din târ pentru băieți, vă-ntoarceți mîine acasă!"), tinerele femei australiene pe muzică în fața unui panou de militari--top brass-- care le trimite în Saigon s-amuze trupele americane de acolo (?) Filmul ar putea fi amuzant și de interes amatoarelor de grupuri muzicale și concerte. Umorul desigur c-o să distreze. Nota 7-8/10 cu bunăvoință.

Deși impostorul francez al copilului american este prins de un detectiv ajutat de FBI, câțiva din membrii familiei americane par a fi fost implicați în dispariția băiatului original Nicholas, care nu-i regăsit de fapt în film. Deși filmul se zice că-i doar documentar, acesta are și un caracter puternic de film detectiv, și se pare că demascarea impostorului n-a dus la rezolvarea complectă a misterului dispariției lui Nicholas. Filmul a primit o mulțime de premii și a fost aclamat de critici. Acest film a fost considerat de britanici printre cele mai bune filme ale anului. Se va rezolva oare vreodată misterul dispariției lui Nicholas, pentru că nu se întrevede răspunsul la întrebare în film? Merită desigur văzut filmul și va stârni desigur imaginația multor spectatori. I-am dat doar nota 9/10 acestui film documentar și thriller, pentru că m-au dezamăgit oarecum detectivii din film. Nu știu dacă ei au fost într-adevăr cei reali, așa cum pare să pretindă filmul.

Extrem de frumos realizat, cu scenarizare și regie excelente și cu actori care joacă excelent rolurile lor. Un film care te delectează și te înnobilează prin caliteatea morală și idealurile exprimate de regele aaaarthur și cavalerii mesei rotunde. Secvențele cu salvarea aproape miraculoase prințesei Guinevere de către cavaleul free-lance Lancelot sunt cu totul impresionante. Admirația și recunoștiința prințesei pentru salvarea ei schimbă cursul vieții lor. Cuplul tinerilor actori Richard Gere și Julie Ormond prezintă superb dilemele și sentimentele lor, modul în care ei se apropie unul de altul. El îi oferă ei viața, iar ea îi amintește că ea se va căsători cu regele Arthur. Prințesa este trasă în direcții diametral opuse de dragostea pentru regele Arthur și cea nouă pentru nobilul ei salvator care i-a oferit viața lui fără rezerve. Cum se va sfârși această dramă intensă deja știm din legendă, însă a o vedea prezentată în film este o experiență cu totul unică. Deși Sean O'Connery joacă rolul regelui Arthur magistral, și cu o noblețe aproape britanică, pentru mine cuplul celor doi este cheia succesului acestui film și a înțelegerii adevăratului sens al legendei antice. Îmi place să-l revăd. Îi dau nota 10/10 fără rezerve și am surprinderea că nu-i apreciat aici la justa lui valoare. Parcă nici-un comentariu nu exprimă meritul adevărat al filmului, care de altfel este destul de greu de exprimat în cuvinte! Pe alocuri, Sean O' Connery sună pompos în acest film, și cu o dicție puțin cam sâsâită, nu așa cum mi l-am imaginat pe regele Arthur. Câteodată mai pare și artificial. Un film extraordinar care nu trebuie ratat.

Un accident la un rig de extracție de petrol pe ocean stârnește o erupție vulcanică submarină cu magmă și cu urmări foarte grave. Amenință tot sudul Californiei cu distrugeri masive, și peste 12 milioane de oameni sunt în primejdie. Eroina filmului este o meteoroloagă specializată în astfel de evenimente catastrofice prin simulări pe calculator. Ajunge pe rig c-un elicopter și trece printr-o serie de peripeții relative lente încercând să se întoarcă la centrul de control al dezastrelor. O mare parte din film prezintă aventura unei echipe de 3 cu ea--care devine doar de doi, inclusiv eroina. Oarecum plictisitoare acțiunea. Ea are o idee cum să oprească super-ciclonul...care eșuează. Cumva întregul film nu reușește să te antreneze, nici chiar atunci când plouă cu petrol, sau când plouă cu ,foc', când fierb în apa sărată oamenii căzuți de pe rig. Filmul nu convinge, deci jocul actorilor și scenariul este slab. Singurul lucru real din film este avertizarea la pericolele cauzate de riguri de petrol pe mare sau ocean, care pot cauza pagube de multe miliarde, cum de fapt s-a și întâmplat la o astfel de instalație a companiei britanice BP în apele teritoriale ale SUA--care a produs un dezastru a mediului marin foarte sever, și cu pagube foarte mari, cu totul inacceptabile. Doar din acest motiv, al prezentării unei avertizări la o primejdie cât se poate de reală și realistă, îi acord nota 8. Scenariul este slab, jocul actorilor este slab și lent, iar regizorul trage de timp în film. Păcat că astfel de filme cu morală bună sunt așa de neconvingătoare, lente, și nu reușesc să atragă atenția. Parcă au ca scop să te informeze ce să faci în cazul unui dezastru masiv, dar eșuează și în această misiune. Important este ce-a ieșit în final, nu ce-au folosit ca să producă filmul! Dezamăgirea-i substanțială cînd te-ai aștepta la ceva cu mult mai bun decât ceeace ți se prezintă. Bugetul a fost mic și rezultatul și mai mic! Cu foarte puține excepții, filmele în care regizorul este și scenarist, sunt slabe sau foarte slabe, iar acest film nu face excepție!

Lou Diamond Phillips joacă neconvingător rolul eroului principal din acest film de SF și aventură, catastrofă artificială. Un tornado magnetic --care atrage obiecte din fier și aliaje cu fier -- a fost creat accidental de o întreprindere particulară care face o instalație foarte costisitoare finanțată în New York și la Paris pentru a capta prin sateliți geostaționari și înmagazina energii enorme de 1000 de miliarde de jouli de la ,furtuni' solare ocazionale care ajung la sateliți. Energia transferată pe Pământ ar fi fost apoi înmagazinată în instalații care par credibile. Scapă însă 300 miliane de jouli sub form unui așa zis vortex , pur' magnetic --care-i o absurditate pe care o vede orice elev din clasa 7-a. Deci, baza de Sf este sub orice limită, însă filmul are ceva dramă și acțiune, care-i însă prea lentă. Soluția propusă de așa-zisa invenție a lui Lou este tot o absurditate fizică-- să oprească acest tornado magnetic ce s-ar auto-susține în film cu o explozie EMP- adică zic ei,în film, echivalentul dinamitei sau de nitro folosite la stingerea fpcurilor la instalații de petrolș total absurd. Atât Philadelphia cât și Parisul Franței (unde a doua instalație a fost pusă în funcțiune cu același defect de funcționare) sunt în primejdie. Șeful companiei a încercat s-ascundă--însă fără succes-- eșecul operației companiei lui noi de a capta energie unor erupții solare intense, iar filipinezul Lou (care n-arată de 50 de ani în film, ci doar de 37+) expune eșecul operației companiei lui, neavând altă soluție. Cu puțină gândire elementară, mai multă acțiune rapidă și cu mult mai puțină vorbărie, filmul ar fi putu reuși să facă ceva cu mult mai bun decât a făcut. Fără o bază solidă, eșuează prin superficialitate și pseudo- tehnică (lipsă de știință... ca să nu mai vprbim de SF) . Rolul lui Nick Edward este bine jucat în film de tânărul actor canadian Stephen M. MacDonald care este credibil și se achită onorabil în film, deși vârsta personajului ar fi fost cea de adolescent --elev de școală-- în jur de 14-15 ani-- nu de 25 de ani-- câți are actorul în realitate. Scenariul filmului are însă o morală despre caracterul aventurier al unor antrepenori oportuniști--interesați doar în faimă și bani foarte mulți, ignorând realități tehnice și practice; deoarece a prins corect acest aspect real, și doar din acest motiv, poate că merită să fie văzut filmul, și are de la mine o notă de 7+. Cu trei scenariști putea să aibă un scenariu bun, în loc de un scenariu inferior.

Acesta-i un film din genul comedie, foarte amuzant, c-un umor tipic britanic, ecranizat după cartea clasică cu același titlu a englezului Jerome K. Jerome. Sub pretextul unei călătorii în barcă pe Tamisa, trei bărbați--fără a mai socoti și câinele-- trec printr-un șir de peripeții tragi-comice. Pe lângă scenariul foarte bine pus la punct, regia este la înălțime, c-un umor englez finuț, câteodată subtil și de calitate. Merită văzut, și-i de nota 9+; cumva, acest film în culori a devenit la fel de clasic ca și cartea. Un video pe gratis de 10 minute al părții I din film cu Curry, Palin, Moore și..., se poate vedea la: *http://www.youtube.com/watch?v=eyXQ1imxjLM. În film, câinele-i un mutt, negricios și simpatic. Recomandat cu deosebită plăcere! La foarte mulți le-a plăcut acest video.

Primul film britanic în culori ecranizat după renumita carte din 1889 scrisă de englezul Jerome K. Jerome. Primii trei eroi din titlul comediei sunt: George, Harris și J (care-ar putea să fie K-dublu-Jerome însuși), care trec prin peripeții tragi-dar mai mult-comice. Rolul lui George este interpretat de actorul ucrainian Laurence Harvey. Filmul are atât haz cât și piper, și s-a bucurat de un succes mare la casa de bilete, mai ales în Londra extaziată de fosta epocă Eduardiană, deși a fost controversat de critici. În barca cu care merg pe fluviul Tamisa, cu cei trei bărbați, este și câinele Montmorency, care însă desigur că nu participă verbal la comegie. Ei merg spre apus și au norocul neașteptat, uimitor și nemeritat (?) să dea de trei doamne--englezoaice---care-i interesează chiar foarte tare, și cu care chiar se implică ,amical'-- în pofida sângelui așa-zis rece, britanic. I-am dat nota 9+. A fost pe locul 12 al celor mai bune filme în Anglia anului 1957. Merită văzut filmul dacă-l găsiți-- un amuzament garantat de o oră și jumătate! Mai bun decât Stan și Bran studenți la Oxford, care-i alb-negru și îi cam simpluț.

Acest film devenit clasic, cu subtitrare în engleză și în alb-negru, este o ecranizare a călătoriei reale pe o plută în 1947 din America de Sud pe Oceanul Pacific în insulele Polineziei descrisă în cartea devenită celebră a lui Thor Heyerdal. Titlul filmului este legat de cel al cărții documentare care descrie această călătorie unică pe o plută pe Oceanul Pacific din America de Sud în Insulele Polineziene, și este un remake al filmului documentar autentic din 1950. Titlul filmului provine de la zeul soarelui al incașilor Viracocha, al cărui nume antic fusese Kon-Tiki. A fost o călătorie extraordinară-- asemeni unei călătorii SF, pe care lumea n-a crezut-o a fi posibilă, și în care autorul cărții și-a riscat viața. Heyerdahl a întreprins călătoria pentru ca să dovedească lumii întregi că în timpurile pre-columbiene un popor din America de Sud a călătorit pe plute să se stabilească în insulele polineziene. Expediția s-a bazat doar pe fonduri private și ceva echipament donat de Armata Statelor Unite, și a pornit din Peru pe 28 Aprilie 1947. Heyerdahl, cu un echipaj mic de doar 5 oameni, a călătorit pe Oceanul Pacific pe o plută timp de 101 de zile, peste 6.900 km , sau 4.300 de mile marine. A ajuns cu pluta de-a curmezișul Pacificului până la insulele Tuamoto, unde a fost oprită de bariera de corali la Raroia pe 7 August 1947. Jurnalul expediției a fost publicat în 1948 de Thor Heyerdahl cu titlul ,,The Kon-Tiki Expedition: By Raft Across the South Seas" , și s-a bucurat imediat de o faimă binemeritată. Primul film ,,Kon -Tiki" --ecranizat după cartea scenaristului Thor Heyerdahl - a fost regizat de Thor Heyerdahl însuși, care a jucat propriul lui rol de explorator și conducător de expediție marină în acest film, și a primit un premiu Oscar în 1951 pentru documenatr. Pluta care se vede în film este cea care se află azi în muzeul cu numele de Kon-Tiki din Oslo, Norvegia. Întregul film de o oră se poate vedea pe gratis pe web la: http://www.ovguide.com/kon-tiki-9202a8c04000641f80000000055ba778 S-ar putea să-i plictisească pe cei care se așteaptă la ceva mai artisitc, întrucât este un film documentar cu accentul pe exactitate, tehnici nautice, etnografie și cercetare istorică autentică. Până acum este singurul film norvegian care a primit premiul Oscar (al Academiei americane).

Titlul filmului este legat de cel al cărții documentare care descrie această călătorie unică pe o plută pe Oceanul Pacific din America de Sud în Insulele Polynesiene, și este un remake al filmului documentar autentic din 1950. Titlul filmului provine de la zeul soarelui al incașilor Viracocha, al cărui nume antic fusese Kon-Tiki. A fost o călătorie extraordinară-- asemeni unei călătorii SF, pe care lumea n-a crezut-o a fi posibilă, și în care autorul cărții și-a riscat viața. Heyerdahl a întreprins călătoria pentru ca să dovedească lumii întregi că în timpurile pre-columbiene un popor din America de Sud a călătorit pe plute să se stabilească în insulele polineziene. Expediția s-a bazat doar pe fonduri private și ceva echipament donat de Armata Statelor Unite, și a pornit din Peru pe 28 Aprilie 1947. Heyerdahl, cu un echipaj mic de doar 5 oameni, a călătorit pe Oceanul Pacific pe o plută timp de 101 de zile, peste 6.900 km , sau 4.300 de mile marine. A ajuns cu pluta de-a curmezișul Pacificului până la insulele Tuamoto, unde a fost oprită de bariera de corali la Raroia pe 7 August 1947. Jurnalul expediției a fost publicat în 1948 de Thor Heyerdahl cu titlul ,,The Kon-Tiki Expedition: By Raft Across the South Seas" , și s-a bucurat imediat de o faimă binemeritată. Primul film ,,Kon -Tiki" ecranizat după carte a fost regizat de Thor Heyerdahl însuși și a primit un Oscar în 1951. Pluta care se vede în film este cea care se află azi în muzeul cu numele de Kon-Tiki din Oslo, Norvegia. Acest film--este o dramă istorică-- un fel de remake recent al celui din 1951- - însă fără Thor Heyerdahl, nici măcar ca scenarist-- are calități tehnice și artistice deosebite care sunt superioare filmului original, autentic documentar din 1951. Însă a fost doar nominalizat pentru un Golden Globe. Nu trebuie ratat acest film interesant. Poate că ar fi trebuit să-i dau nota 10, dar aceasta a fost acordată pe drept numai filmului autentic, original din '51, cu Thor Heyerdahl însuși. Trailerul filmului cu subtitrare numai în limba norvegiană poate fi văzut gratuit la: *http://www.youtube.com/watch?v=527Qd5EdkEY și un teaser * http://www.youtube.com/watch?v=lFuqPy5HrhY. Primejdia atacurilor rechinilor văzuți în acest trailer este cât se poate de reală. Imaginile plutei expediției Kon-Tiki pe ocean sunt superbe.

Episodul, ,,Hole in the Wall" cel puțin este un film matur, realist, credibil, destul de bine jucat. Are și ceva umor, cu limbaj poate nu tocmai acceptabil pentru minori--așa cum este și clasificat ca AP. Nu-i în stil soap opera. Conversația se dezvoltă destul de normal și cam lent în unele episoade. Băiatul o întreabă pe fată: Ce facem acum ? atunci când apare poliția. Ea-i zice prompt; ,,Run, dumb shit!". P-ormă într-un magazin de fierărie o tânără întreabă un bărbat : ,,Do you need a screw?" Iar el o întreabă ce vârstă are. Ea nu-i răspunde, d-ai arată ceva - însă brărbatul îi răspunde din nou: ,,Patience is a virtue", și pleacă, lăsând-o cu buza umflată și parcă oarecum, umilită, deși ea fusese cam sigură pe sine la pasa anterioară. Într-adevăr, promite filmul. De fapt a fost doar o distracție pentru ca să-i fure mașina complicele fetei. Scena din bar --care urmează--este foarte bine jucată și realistă. Se desfășoară lent tema filmului, și deodată erupe acțiunea cu doi veterani care se revăd. Polițistul din film Raylen Givens cam scund și cu burtică nu prea mică, pare ceva mai puțin credibil, însă este eficient și practic. Pentru moment nota 9 îi de ajuns. Rămâne să vedem episoadele următoare deși nu pare a fi deloc aproape de trilogia Godfather sau serialul TV The Untouchables, care au fost dramatice, tragice, și superb realizate. Cu o temă mai banală, dar modernă, cu acțiunea încălzindu-se când reiese că bprbatul era un ofițer federal--Deputy Federal Marshall, și că de fapt încuiase în portbagajul mașinii furate un om arestat. Confruntarea este dramatică și tensă. Filmul este un lup în piele de oaie-- începe banal și se-ncinge, devine dramatic. Limbajul-- cum ar fi de așteptat-- este cam vulgar și dur, corespunzând acțiunii..., care zic eu că trebuie s-o vedeți.., adică.ce și cum face ofițerul federal cu prizonierul lui și prietenul aceluia, și mai ales cu fata care a încercat fără succes să-l seducă pe ofițer... Poate că-i mai bun filmul decât nota 9-- cumva un 9 plus deocamdată! Rămâne de văzut, ...*așa cum ziseși aici*! Este cert că scenaristul știe ce face, iar regizorul a împletit acțiunea cu măiestrie. Nu-i un film serial de duzină. Deși parcă-l prefer pe Perry Mason.

Partea cea mai importantă --care se pare că lipsește din descriere aici-- este că acest film deosebit dezvăluie cruzimea militarilor japonezi față de prizonierii de război, nu numai fizică dar și psihologică/mintală. Atât regizorul cât și scenariul sunt excepționale--de nota 10-- dezvăluind lupta zilnică care continuă între prizonierii britanici și paznicii lor militari japonezi, care-i torturează nu numai fizic, dar mai ales într-o formă psihologică. Ceeace construia ziua trupa de prizonieri britanici la pod era dărâmat peste noapte de paznicii lor, militari japonezi pentru ca să-i descurajeze, ca un fel de Sisif și Tantal modern inventat de ofițerul japonez Saito. Această confruntare și luptă inegală, fizică și spirituală, între prizonierii britanici și paznicii lor cruzi japonezi este tema principală a filmului. Este o dramă și tragedie suferită în multe din lagărele de prizonieri create de militarii japonezi cuceritori de teritorii imense în WWII-- pe care aveau să le dea înapoi spre sfârșitul războiului, ceeace nu vedem însă în acest film de mare calibru. Cruzimea militarilor japonezi a fost însă și mai mare în China ocupată de japonezi în WWII unde, pe lângă numeroase violuri, japonezii ocupanți au experimentat pe chinezi prin operații chirurgicale, tratându-i ca pe animale de experiență. De ce n-a fost și pentru militarii japonezi care s-au dedat la astfel de crime inumane un tribunal asemeni celui de la Nirenberg?