cristiseverin
Profil nereclamat@cristiseverin

Finalul The Dark Knight, în care Batman se sacrifică pentru a-i salva reputația lui Harvey Dent, îl găsește pe comisarul Gordon explicându-i fiului său de ce eroul a ales să ia vina asupra lui cu o replică ce mi-a rămas în minte mult timp: Because he’s the hero Gotham deserves, but not the one it needs right now…and so we’ll hunt him, because he can take it. Because he’s not a hero. He’s a silent guardian, a watchful protector…a dark knight. Patru ani mai târziu m-am regăsit gândindu-mă, cu emoție, la cele spuse de personajul interpretat de Gary Oldman, înainte să merg la cinema să aflu cum a ales Christopher Nolansă încheie această genială trilogie. Începutul lent a fost doar liniștea dinaintea climax-ului la care se ajunge progresiv în final. Filmul este absolut demențial,pornește dintr-un punct mort în care crima organizată a fost abolită, iar Gotham-ul pare să se descurce foarte bine fără eroul său din umbră. Au trecut 8 ani de la moartea lui Harvey Dent, însă comisarul Gordon nu se poate împăca cu gândul că adevăratul erou și salvator al Gotham-ului a ajuns pe nedrept un proscris. Liniștea nu va mai dura mult timp, pentru că Bane, un fost membru al Ligii Umbrelor, unde Bruce Wayne a învățat să lupte și să-și învingă frica, vine să zguduie Gotham-ul din temelii. Antrenați de Ra’s Al Ghul, Bane și Batman au aceeași pregătire, care i-a scăpat de orice temere, fapt care aduce un echilibru perfect între erou și nemesis. Bane vine la pachet cu o mască mai specială, creată pentru a-i face suportabilă durerea mutilării pe care a suferit-o într-o închisoare învăluită de mirajul speranței, iar Batman primește o nouă jucărie – The Bat – un aparat de zbor ultra-performant. Deși derularea acțiunii e mai lentă, iar suspansul începe să ne macine încet din cea de-a doua jumătate a filmului, Nolan a dozat eficient filmul cu elemente de acțiune, momente dramatice, trăiri intense și personaje puternice. The Dark Knight Rises este un film învăluit într-un realism debordant, în care ideea de erou devine ceva palpabil, iar victoria este completă doar atunci când este implinită atât în plan fizic, cât și psihic. Filmul trebuie văzut,e de nota 10.

Peter Morgan (The Queen) şi Tony Gilroy (Michael Clayton) sunt doar doi din scenariştii filmului State of Play, iar prezenţa numelor lor pe scenariul acestui thriller politico-jurnalistic deja ar trebui să dea consistenţă aşteptărilor spectatorului. Russell Crowe (brici!) şi Ben Affleck (exact cum trebuie) se achită perfect de o sarcină destul de ingrată, aceea de a-şi face uitată celebritatea pentru a deveni unul un jurnalist uns cu toate alifiile, Cal McAffrey, iar celălalt Steven Collins, un congressman implicat într-o super-conspiraţie cu zeci de miliarde de dolari în joc.Cu o premisă atât de ofertantă scenariştii se descurcă de minune şi aruncă în joc un încâlcit joc al intereselelor, în care toate părţile trebuie să privească şi să reacţioneze din mai multe puncte de vedere, politic, personal, moral şi aşa mai departe.