Fluffylina

Un film cu altfel de zombi. În accepțiunea sa cinematografică, dar și populară, zombi reprezintă o persoană lipsită de viață, un mort-viu, cu mișcări îngreunate și privire rătăcită. În World War Z, zombi seamănă mai degrabă cu suporterii Stelei în lupta pentru eliberarea lui Gigi Becali. Foarte puține cadre cu un zombi în toată splendoarea sa, marea majoritate a scenelor fiind filmate de la înălțime, subliniind efectul de mulțime, de gloată, de cât de mici și neputincioși suntem în fața inamicului. O altă particularitate este legată de elementul de ‘activare’ a simțurilor lor. Dacă până la acest film, mirosul de ‘om’ era elementul de bază care le pornea simțurile, aici se schimbă puțin interpretarea, auzul devenind elementul principal. Sincer, părea mai plauzibil mirosul. Acum că am definit și caracterizat laitmotivul filmului, nu ne rămâne decât să trecem la acțiune. Se ia una bucată actor cunoscut (probabil Bruce Willis era în concediu) și i se dă misiunea de a salva lumea de „huliganii” ăștia gălăgioși. Nu se cunosc cauzele virusului care transformă lumea în haos și nici nu se pune mare accent pe asta. Se pornește cu capul înainte la omorât de zombi, se omoară câțiva, se pierd și vieți omenești, victime colaterale ca în orice război, însă eroul nostru, care nu este doar frumos, ci și inteligent, găsește o soluție, logic, care să reducă considerabil înmulțirea morților-vii. Ca orice Apocalipsă, are un final … “fericit”. Acum că am lămurit că subiectul este total inutil, că povestea scârțâie din toate încheieturile, iar emoția nu există, pot să zic de bine de efectele 3D, care te mai fac sa tresari din scaun, 2-3 zvâcniri încât să nu te cufunzi total în scaunul confortabil și de un Brad Pitt spectaculos, el centreză și tot el dă cu capul. Per total, un film mediocru care se uită repede.

Un film pentru toate categoriile de varsta.Pentru adulti,deoarece ii scoate din cotidianul deloc amuzant,introducandu-i intr-o lume 'animata' unde orice problema isi are rezolvarea,intr-o maniera distractiva chiar.Pentru copii deoarece este educativ,incurajand motivatia intrinseca, si anume dorinta de a face ceva pentru a fi mandri de ei si nu pentru a primi ceva in schimb,sau pentru a impresiona.Pe langa latura moralista,are si scene haioase,culori vii si tehnica 3D destul de reusita.Coloana sonora este antrenanta si adecvata situatiilor,printre voci regasindu-se si cea a lui Pink.Un singur minus are si anume ca personajul Will(o prezenta desavarsita), seamana putin(mai mult) cu Scrat din Ice Age. Per total este o animatie reusita si merita vazuta.

Conform traditiei de Craciun din ultimii doi ani,veveritele ne amuza si anul acesta cu o animatie draguta,haioasa insa mai putin inspirata decat primele doua.A treia parte din deja celebra serie este dedicata strict fanilor veveritelor,pentru ca niste simpli spectatori nu vor gasi nimic amuzant,ba chiar se vor plictisi.Nu se poate lauda cu o poveste prea bine conturata,nici glumele nu sunt delicioase,sunt constienta de asta.Insa numarandu-ma printre fanii personajelor,in special a lui Theodore,il asteptam cu drag si nu m-a dezamagit.Caracteristica ce le-a facut celebre,si anume muzica,este antrenanta si de actualitate.Oferiti-i copilului din voi un moment de evedare din viata cotidiana.

Cea mai asteptata animatie a sfarsitului de an si nu dezamageste.Personajele sunt bine conturate,fiecare cu calitatile sale:Puss are sarmul,Humpty,inteligenta,iar Kitty SoftPaws,asa cum ii sta bine unei femele,atractia fatala.Nici personajele secundare nu sunt de lepadat,in unele situatii avand replici de rol principal si facand deliciul spectatorilor(ma refer la doua scene in mod special,va las sa le descoperiti rabdatori).Tehnica 3D nu se evidentiaza in mod deosebit,insa farmecul animatiei nu se bazeaza pe imagine asa de mult,cat pe replici,actiune si complexitatea personajelor.Daca sunteti in pana de idei pentru cadoul de Mos Nicolae,imi permit sa va recomand un bilet la Puss in Boots.

Printre cele mai proaste filme ale anului 2011,foarte aproape de Bad Teacher.Inca din titlu mi-am dat seama ca este o combinatie sortita esecului,insa am sperat sa ma insel.Lupta dintre vacari si extraterestri este absurda,fiind logic cine ar trebui sa castige.Lasoul nu se poate compara cu armele cu laser si nici negustorii de vite cu creaturi foarte inteligente si fara sentimente.Actingul nu iese cu nimic in evidenta,replicile n-au nici sare nici piper,iar situatiile care ar trebui sa fie amuzante sunt penibile.O nota de trecere pentru efort.

Un thriller plin de umor,asa se poate defini filmul Fright Night.Comicul reiese din partea adolescentina a filmului si din ironiile la adresa valului de filme cu vampiri(Twilight,True blood etc) care sunt capabili de sentimente umane precum iubire,compasiune...De partea de suspans se ocupa foarte bine Colin Farrell care interpreteaza un vampir insetat si plin de idealuri marete.Din imbinarea comicului si thriller-ului a rezultat un film peste asteptarile mele si peste multe comedii sau asa zise horror-uri nereusite.

Aceasta replica amuzanta(zic eu) dintr-o reclama autohtona constituie si laitmotivul filmului in cauza.Actiunea se deruleaza pe princiupiul 'daca vreau,pot',o judecata de altfel sanatoasa,insa prea pueril adaptata pentru un film care se cerea a fi SF,thriller,romance etc.In costumul lui cel verde,Ryan Reynolds seamana mai mult cu Peter Pan decat cu un erou neinfricat.Blake Lively arata bine si atat;de la Gossip Girl la aviator/femeie de afaceri e o diferenta ca de la cer la pamant,nepriindu-i aceasta diferenta.Nici macar chimie intre cei doi nu a existat.Nici replicile amuzante sau picante nu prea s-au vazut la orizont.Patratelele lui Ryan Reynolds,sarmul lui Blake Lively si cateva efecte speciale fac din Green Lantern un film de nota 6.

Prin ducerea la extrem a relatiei sef-subaltern scenaristul pune punctul pe 'i' intr-o societate bazata din ce in ce mai mult pe ierarhizare.Cum firea omului este de a face haz de necaz,acest film vine ca turnat.Si la capitolul actori exceleaza,personajul lui Jennifer Aniston facand deliciul spectatorilor de gen masculin.Nici cei trei protagonisti nu se lasa mai prejos,Charlie Day fiind o surpriza placuta la capitolul acting.Chiar daca se ghideaza dupa motto-ul cliseic "totul e bine cand se termina cu bine",insumeaza toate caracteristicile unei comedii reusite.

O comedioara simpatica,fara prea mari pretentii.Filmele cu animale(vorbitoare sau nu) au fost mereu la mare cautare..de cele mai multe ori simplul lor comportament a fost mai amuzant decat actingul elaborat al actorilor.Daca in aceasta reteta cu mari sanse de reusita se adauga si un actor carismatic precum Kevin James,rezultatul nu are cum sa dezamageasca(decat pe cei care se asteapta la scenarii elaborate si intorsaturi de situatie,utopii in lumea comediilor).

Subiectul nu foarte original,reuseste sa acapareze prin cateva artificii.Drama este mai mult profunda decat evidenta.Personajele au trairi interioare prea putin exteriorizate,constituind o bila neagra pentru film,deoarece ai senzatia ca te uiti la o pieasa de teatru prost jucata.Amanda Seyfried este senzationala, Chloe este un personaj aparent simplu,insa plin de senzualitate.Liam Neeson nu se remarca cu nimic,nefiind vital in desfasurarea actiunii.Daca era presarat cu putina sare si piper,putea fi mult mai reusit.

O comedie cu adevarat amuzanta,mult peste ultimele aparitii de sezon.Desi subiectul a fost abordat de multe ori,prestatia actorilor face ca acest detaliu sa fie neglijabil.Rachel McAdams debordeaza de energie si optimism,astfel incat,oricat ai fi de deprimat te face sa-ti reevaluezi situatia si sa vezi o raza de soare care sa te calauzeasca.Aiurita,perseverenta,sentimentala,dura,dependenta de munca,trece print toate starile si reuseste sa faca ceea ce si-a propus.Harrison Ford da savoare replicilor prin ironie,aroganta si indiferenta.Desi este cliseica,povestea de dragoste strecurata in film nu deranjeaza.Nu exagereaza cu siropeala incat sa provoace diabet si se afla in planul secund al actiunii.Tema principala,lumea televiziunii,este foarte ancorata in realitate si trage un semnal de alarma intr-un mod amuzant.Cum bine stim s-a pierdut interesul natiunii pentru stirile adevarate,primand senzationalul.Per total este un film reusit care merita toata atentia.

Filmul reprezinta o ultima intalnire cu vedetele serialului Prison Break.Un final pe masura serialului,plin de suspans si de rasturnari de situatie si un Wentworth Miller mai in forma ca niciodata.Nota 10 intregii echipe, pornind de la scenarist pana la femeia de serviciu.

Asa s-a dezvoltat conceptul pentru romanul "The Dark Fields" si apoi pentru film.Fiind legata de creierul uman si puterea acestuia,ideea este foarte interesanta.Insa primeste o bila neagra pentru ca incurajeaza dependenta de substante ilegale si promoveaza inteligenta artificiala.Actiunea este bine dozata,nu te lasa sa te plicitisesti,ba chiar are momente in care traiesti suspansul alaturi de personaje.Bradley Cooper se descurca de minune,fiind carismatic si amuzant.Robert De Niro in rol secundar nu are un acting prea accentuat,insa simpla lui prezenta da greutate filmului.Cat despre efectele speciale,isi fac simtita prezenta atunci cand pastilele ajung la sinapse si imagininile redau intr-o maniera captivanta procesele interioare.Per total este un film reusit,ce isi merita aplauzele primite la final.

Un film uimitor de bun.Ca o dovada ca filmele straine(si aici ma refer la cele non-americane) sunt superioare celor comerciale,supraevaluate,care atrag oamenii in cinema doar datorita distributiei si reclamei.Singurul actor cunoscut este Peter Stormare care are acelasi rol de 'dur' ca si in Prison Break.Rolul principal apartine lui Emil Johnsen,care isi face foarte bine treaba,jucand rolul unui paranoid obsesiv-compulsiv.Suspansul este creat cu ajutorul cadrelor cu "zoom".Accentul este pus pe detalii,pe auditiv si pe imagini repetitive,toate acestea pentru a te transpune in starea de spirit a personajului.Merita vazut.

Singura replica inspirata din tot filmul.O poveste lipsita de sens,cu personaje de umplutura,fara de care "actiunea" se putea desfasura in voie.Cliseul e la el acasa,o poveste de dragoste infiripata in interiorul uneia cu gangsteri.Tipologiile bine stabilite:baiatul rau care vrea sa se schimbe,gangsterul,supusii acestuia si personajul feminin,care incurca treburile.Pe Colin Farell il prinde acest tip de rol,insa nu si-a aratat adevartul potential. Keira Knightley a fost degeaba,iar David Thewlis,desi nu este asa cunoscut,a avut cea mai buna prestatie,dupa parerea mea.Nota de trecere se datoreaza in primul rand finalului artistic si in al doilea rand coloanei sonore,care s-a potrivit perfect si a resuscitat putin dinamica filmului.

Un serial de comedie foarte reusit.Este original in primul rand prin acordarea rolului principal unui varstnic.Morocanos,sarcastic,rautacios,arogant,toate aceste defecte il fac un personaj foarte amuzant in relatia sa cu familia si cu persoanele din jur.Pentru varsta sa,William Shatner se descurca excelent.Astept cu nerabdare sezonul 2.

Dupa ce am vazut remake-ul cu Richard Gere mi-am spus ca trebuie sa vad neaparat si originalul.In acesta mi s-a parut ca s-a pus mult mai mult accentul pe evolutia cainelui si mai putin pe cea a personajelor adiacente.In schimb cainele nu a fost asa plin de viata ca cel din varianta americana.Reprezentand o rasa foarte loiala,Akita,Hachiko a trait alaturi de stapanul sau si si-a insusit soarta acestuia.Un film emotionat,care m-a facut sa plang cu toate ca stiam care va fi actiunea si cum se va desfasura.Il recomand iubitorilor de animale si nu numai.

Superficialitatea se regaseste in fiecare,insa la barbati este mai evidenta.Foarte bine subliniata aici de catre Jack Black.Momentele amuzante au cam lipsit,cateva replici mi-au adus zambetul pe buze,insa nota 10 pentru subiectul abordat.Ceva care ne caracterizeaza pe toti,insa nu avem curajul sa recunoastem.S-au pierdut demult calitatile morale si valorile dupa care era judecata o persoana.Acum doar infatisarea conteaza.E un exercitiu de imaginatie bun daca ne-am considera toti pentru cateva clipe 'vrajiti',incat sa vedem decat interiorul unei persoane si sa judecam doar in functie de acest aspect.

Nunta este unul din cele mai importante evenimente ale vietii(cel putin asa era in trecut).Este un eveniment plin de simboluri,traditii si superstitii,care se evidentiaza cu precadere in spatiul rural.Horatiu Malaele realizeaza o dramedie pe care o incadreaza intr-o perioada destul de sumbra a istoriei,reusind insa sa coloreze povestea cu decorul,activitatile cotidiene si personajele unui catun uitat de lume.Personajele tipic romanesti asa cum le stim din Morometii sunt foarte bine jucate,iar limbajul autentic apartinand mediului rural constituie sarea si piperul.Fundalul sonor iti trezeste un fior prin tot corpul,iar finalul este duplicitar,te lasa cu zambetul pe buze insa cu un gust amar.

"Buna!Ce faci?" -niste cuvinte banale cu care incepe orice conversatie,insa cu o insemnatate aparte in acest film.Povestea este foarte ancorata in realitatea zilelor noastre,o realitate virtuala daca pot sa-i spun asa.Ideea nu este foarte originala,avand la baza mai multe filme americane,insa este foarte bine transpusa in peisajul autohton.Dana Voica si Ionel Mihailescu isi fac foarte bine treaba,insa cel care s-a evidentiat a fost Paul Diaconescu,sper sa continuie sa joace in filme pentru ca are talent.Repicile sunt savuroase,iar prestatia actorilor este naturala.Apreciez ca se mai fac si filme romanesti in care se face haz de necaz(ceva specific noua) si nu doar o tragedie din traiul greu si presarat de probleme.