JuliaAgripina

Daca a strans gramezi de bani si a cauzat isterie mondiala, nu inseamna ca e cel mai bun film... Sa fim seriosi.... mai vedeti si voi un Tarkovsky, un Mihalkov, un Ingmar Bergman, Fellini si apoi mai discutam... Da, prinde la mase... Dar ce stim despre masele de oameni? Stim ca masele nu-s destul de destupate la minti, ca merg dupa spiritul de turma si ca pot fi aburite si conduse usor de unii mai pe faza. Ok, am luat-o pe aratura si nu mai vorbesc de film. Dar se intelege ideea.... Stiu ca o sa-mi atrag o gramada de antipatii, de injuraturi... ca de, bizonu roman nu stie sa accepte parerile altora.... daca unu din un milion gandeste altfel, e luat la suturi... Hai sictir. All in all, am vazut Titanicu' si nu a stors nici cea mai neinsemnata lacrima din ochii mei. Total previzibil, total lipsit de originalitate... Total comercial. Prostie americaneasca 100%.

Exact asa gandesc si eu. Actorii joaca bine. Dar in rest... e un film cam cumite... Nu e rau, rau dar daca e sa il comparam cu cel din '70, asta e o imitatie usurica a romanului. Juliette Binoche imi place in rolull lui Cathy... si si Ralph Fiennes. Imi place comunicarea dintre cei 2. Au reusit foarte bine sa creeze legatura aia puternica... Pentru ca atunci cand Juliette Binoche apare in rolul al 2-lea, fiind fiica lui Catherine, nu mai e deloc relatia aia, nu se confunda. Cred ca asta e un lucru mare. Mai ales pentru Ralph Fiennes, care se comporta atat de diferit cu cea de-a doua Catherine.

Nu e film rau deloc. Dar parca ceva nu m-a convins... stilul "tipic american" in care a fos facut, probabil... Ok, ideea interesanta, sincersa sa fiu, nu e ceva nou pentru mine... apoi..actori buni... muzica ok... aparitia "Iepuroiului" m-a cam speriat. Dar este ceva ce ma face sa nu ii dau nota maxima. Mi se pare ca l-au alambicat...voit, ca omu' daca vede ca e alambicat, complicat, zice automat ca e un film bun, ca deh, l-a pus pe ganduri... E asa, un thrilleraş care prinde cel mai bine la poporu' american...Ca pentru ei asta e film profund filosofic, nu mai incape indoiala de asta. Ok, e o idee care presupune ceva gandire, dar e putin cam de suprafata...O sa-mi iau ceva note proaste cu acest comentariu .... eu macar am justificat ce m-a deranjat la film, n-am zis din start "nasol" .

Extraordinar! Si iata cum imi umplu eu lista de filme favorite. Mi-e atat de greu sa spun ce mi-a placut cel mai mult la acest film...Cred ca totul. In primul rand, coloana sonora e minunata, cred ca una dintre cele mai bune de pana acum, alaturi de cea de la "Children of Men", muzica compusa de John Tavener. Apoi, trebuie s-o spun, l-am apreciat pe Brad Pitt! Nu e el chiar atat de...plastic pe cum l-am crezut. E capabil sa joace si roluri serioase. Asta cred ca vine odata cu varsta..la unii. Totul e impecabil la acest film. Niste imagini superbe, realism cat cuprinde, 4 povesti care se interescteaza intr-un mod uluitor...Mi-a placut mult de tot scena din desert, cand "doica" ii lasa pe copii, pentru a cauta ajutor. Cata disperare se poate citi pe faţa ei... Filmul asta e exact ce asteptam de multa vreme...E o gura de aer prosapat, ca sa ma exprim eu asa :-P

serialul meu preferat din copilarie, nu am pierdut aprope nici un episod. si eu mi-am luat de curand toate seriile de pe net, acum trebuie sa am si timp sa le revad :-) un film realizat cu multa....imaginatie :-) raman preferatele mele in materie de desene animate, impreuna cu Disney

Cel mai cel, by far! Atatea situatii haioase, absolut nici un episod slab, personaje dementiale ... ingredientele necesare pentru reusita unui sitcom.

Bun serial. E fascinant prin faptul ca nu sti la ce sa te astepti de la el. Fiecare personaj are ceva de ascuns, toti se dovedesc ,mai devreme sau mai tarziu, a fi bolnavi mental :)) . Ei, nici chiar asa, dar nu poti paria pe nevinovatia nimanui. Plus ca imbina mai multe genuri..si drama, si comedie, si mister... un serial asa cum imi place

Mie mi s-a parut o mare porcarie. Daca in halu' asta s-a ajuns in a face filme...Comedioara pentru adolescenti...nimic mai mult...si nici aia prea inteligenti. Original? Prin ce? Prin discutiile interminabile si gretoase despre sex? A, prin joculetul ala idiot si nejustificat de a-si arata..obiectul muncii? Stupizenie mai mare si mai fara creier ca asta n-am mai vazut.

Are putin (sau chiar mai mult) din fiecare : comedie, mister, musical, crima... devine o poveste atat de interesanta...cred ca si prin distributia excelenta! Un film care chiat merita vazut. Un film...european. :-)

Cel mai tare din toate...Home Alone-urile este al doilea. Am ras..chiar cu lacrimi la asta. L-as vedea si revedea de cate ori as avea posibilitatea. Great :))

vai,ce film! In sfarsit l-am vazut si eu, dupa 4 ani de incercari esuate. Un alt film dur, crud, dar care te face sa intelegi (sau cel putin pe mine m-a facut sa inteleg) ce inseamna sa zici in fiecare an "Hristos a Inviat". Poate pare patetic, dar pana acum nu reusisem sa vizualizez atat de bine prin ce a trecut Iisus. Probabil ca filmul este putin exagerat, dar nu cred...daca in vremea noastra exista cruzime, ma gandesc ca pe atunci planeta asta nu prea era un loc placut in care sa locuiesti, datorita ...bestiilor alora care se numeau oameni. Si asa cum atatia ajungeau rastigniti pe cruce,ceea ce chiar e barbarie curata, e normal ca oamenii erau in stare de si mai mult rau. Dar m-am cam indepartat de la subiect. Cum ziceam, prin filmul asta am aflat si eu ce inseamna sa zici din suflet "Hristos a Inviat". Char sper sa nu sune a declaratie infatuata. Revenind la film...m-a lasat pur si simplu "tampita" . O realizare extraordinara! Ce imagini surprinse, ce simboluri (pana si acum ma trec fiorii)... ce expresivitate a actorilor!!! Iar faptul ca e in ebraica e ,din nou, de laudat! Nu e deloc un film usor de digerat, dar pana la urma astfel de filme (care au si un mesaj puternic de transmis) ne raman in memorie. Ah,de apreciat e Maia Morgenstern, are o expresivitate a fetei extraordinara! Si...Rosalinda Celentano, satan din film...Oribila aparitie, bizara,dar puternica si chiar impresionanta. Nu cred ca in viitorul apropiat voi mai fi in stare sa vad inca o data filmul, parca cer prea mult de la mine daca o mai fac. Dar cu siguranta intra la favorite!

Pentru ca filmele despre anii '50 ma atrag foarte mult, "Mona Lisa Smile" nu este o exceptie de la regula. Persoanjul Juliei Roberts mi-a placut: rebela si mult prea independenta pentru o femeie a acelei perioade. Un film bun; pune in discutie statutul femeii in societate, dorinta de progres a unora dintre ele...infranata de vechile norme ale societatii. Femeie care in urmatoarele decade va conoaste, intr-adevar , o mare schimbare si un mare progres

...l-am vazut acum cativa ani in cinema.Am ras de m-am prapadit. E chiar haios. Poate ca acum nu mi s-ar mai parea chiar asa bun cum l-am crezut atunci, au mai trecut cativa ani , am vazut filme mai bune ca asta...dar totusi, pentru cine nu vrea un film...consistent, "White Chicks" e o comedioara care merge vazuta de fiecare data cand vrem sa vedem....culoare :))

Cea mai buna ecranizare a romanului, dupa parerea mea. Una dintre cele mai frumoase povesti de dragoste... Cred ca daca ar fi dupa mine si dupa toate filmele pe care le-am vazut la viata mea.... e chiar cea mai frumoasa poveste de dragoste dintr-un film.

Spre final aproape ca-mi venea si mie sa urlu de durere, tineam dintii inclestati. Cel mai mult si mai mult mi-a placut interpretarea lui Ellen Burstyn. In final e MAGNIFICA! Imagini tulburatoare.... muzica la fel.....Exceptional

Pentru neuronul acelora care cred ca esenta sta in filmele cu actiune multa ...Intr-un film nu trebuie sa se intample lucruri fantastice pentru a fi cu adevarat bun.Nu e nevoie de bombardamente, impuscaturi, omoruri la patrat si iar bubuituri. E drept ca nimic din astea nu s-a intamplat in acest film (spre marea mea fericire). Dar a fost mult mai dureros si intens decat orice cacareaza americana de duzina, cu super eroi. A fost cu adevarat crud, si acum mi-e greu sa imi adun gandurile si sa fac un review mai de Doamne-ajuta. Nu mi-a placut filmul, pentru ca nu e nimic de placut, nu e comod sa-l vezi, e un film ce trebuie vazut, ce trebuie experimentat (nu ceea ce se intampla in film...intelegeti) . Pentru ca acest film reprezinta o experienta pentru mine. Nu e ceva peste care sa treci cu usurinta, ceva usor de digerat. E o realitate cruda, ce nu se poate evita.Trebuie privita drept in fata. Au fost momente in film in care atomsfera devenise atat de imbacsita, de apasatoare, de...mizerabila, incat abia asteptam sa se termine odata si sa revin in lumea mea. Dar nu puteam sa ma opresc din vizionat, e un film ce te lasa cu gura cascata. Actorii joaca cu atata credinta, naturalete incat poti jura ca e ca un documentar intregul film. Discutii firesti, pauze de gandire care in nici un caz nu te plictisesc, ci te tin si mai mult cu sufletul la gura. N-am mai vazut asa naturalete in alte filme. Incredibil. Scena de la masa, mai spre final, cand Otilia se duce in vizita la familia prietenului ei, e geniala. Discutii atat de "banale"...despre nimicuri cotidiene...devin atat de fascinante. Ma simteam ca si cum as fi luat si eu parte la discutia lor, o discutie....tipic romaneasca.M-a incantat acest moment. Pe de alta parte, momentul care m-a dezgustat ingrozitor a fost finalul, scena cu baia...cand totul se terminase. Mi-a provocat greata. La propriu. Niciodata nu am mai simtit asa ceva, atat de intens, la un film. M-a lasat cu un gust amar. Nu am nimic de reprosat, oricum. E un film extrem de bun. Pentru cei care nu reusesc sa vada lucrurile mai in profunzime, si se multumesc cu capete zburate de explozii si scheme de kung-fu :)) pot sa-si ia gandul de la posibilitatea ca ar putea candva intelege un asemenea film. Pentru ca oricum, neuronul plictisit nici nu isi doreste sa inteleaga niste lucruri esentiale, niste evenimente dureroase care s-au intamplat inainte ca acestia sa se fi nascut.

Mi-a placut totul, de la actori, muzica pana la..costume. Mie imi si plac foarte mult filmele ale caror actiune se petrece prin anii '50-'60 si de aceea a fost un adevarat regal pentru mine. Interpretarea lui Joaquin a fost impecabila, la fel ca si relatie stabilita intre el si June Carter (Reese). Ramaneam incremenita in fata ecranului cand vedeam ce priviri pline de...magie isi aruncau unul celuilalt cand interactionau pe scena. Se vede ca cei 2 actori si-au inteles foarte bine personajele si profunda iubire ce ii lega. Mi-a placut la nebunie felul in care cei 2 actori au cantat! Ma mai bucur ca astfel am aflat mai multe despre Johnny Cash.Auzisem de el de mai demult dar nu am avut ocazia sa il ascult. Ei, dupa ce am vazut filmul, mi-am luat un album "Best Of" si am devenit o mare admiratoare a lui. Revin la film : o poveste frumoasa a 2 legende ale Americii! Merita vizionat...mai ales de cei care,ca si mine, sunt pasionati de muzica si stilul anilor...demult apusi :)

L-am vazut de multe ori si ramane unul dintre preferatele mele. E deja legenda! Intr-adevar, nu e...genial, nici nu se vrea a fi. Este doar un film despre si pentru tineri , despre prietenie, iubire, vise...However, e mult mai bun decat un film pentru tineri facut in zilele noastre. Nimic nu este vulgar in "Grease" , pe cand nowadays...nu mai are rost sa spun ce se intampla cu filmele din zilele noastre.

Un film profund. Nu m-as avanta sa il numesc SF...este cu totul altceva, mult mai complex. Imi place ca foloseste multe simboluri, nu te lasa sa vegetezi in fotoliu , ci te face sa te implici si sa...meditezi putin la problemele umanitatii. Cu toate ca inca ,in prezent, nu sunt semne ca s-ar putea ajunge la incapabilitatea de a mai procreea a omului, filmul e destul de destept incat sa exploateze si alte probleme care se pare ca sunt intalinte si acum...razboaie, rebeliune, salbaticia omului care si-a cam pierdut sufletul... Cu toate ca actiunea are loc in viitor, felul in care a fost filmat ne da parca impresia ca totul deja a trecut, ca asistam la o lectie de istorie din care trebuie sa invatam ceva. La acest efect a contribuit, bineinteles, si muzica. Melodii cunoscute, semnate Rolling Stones (Ruby Tuesday), cantate de alti interpreti. Ba chiar si poze cu John Lennon sau daca mai tin eu minte, chiar Bob Dylan (nu bag mana-n foc). Parea ca si cum timpul s-ar fi dat inapoi , in anii aceia nebuni, ai hippiotilor. De aceea, personajul meu preferat a fost Jasper, interpretat de Michael Caine, si am fost zguduita cand a fost ucis. Muzica de pe coloana sonora este ....o bijuterie. Trebuie ascultat John Tavener! Un fragment care m-a impresionat mult a fost pe momentul in care Kee ii arata lui Theodore ca este insarcinata. Sunt multe de discutat despre acest film. De remarcat si interpretarea Oanei Pellea!!!

Filmul meu preferat din ultimul timp. L-am urmarit cu sufletul la gura. Inainte,recunosc, habar n-aveam de faptul ca Edith Piaf a avut o viata ...de caine. Acum o vad cu totul altfel. Pasiunea cu care intra in scena m-a impresionat cel mai mult. Era si o replica in film, dupa ce s-a prabusit in fata publicului si a fost dusa in culise...iar ea a spus "duceti-ma inapoi pe scena, altfel imi pierd increderea in mine insami". Si s-a dus pe scena si a mai rezistat putin si iar s-a prabusit. E greu de crezut ca asta a fost viata ei, pare mai mult un subiect de ...roman! Nu mai zic de Marion Cotillard...A interpretat dumnezeieste rolul! Chit ca avea masca pe fata, a interpretarea venea din adancurile fiintei sale. Si a reusit sa fie Edith Piaf ...de la tinerete...pan' la batranete. Cu bucuriile, dezamagirile, disperarile ei.Un minunat film despre daruirea si trairea artistului pe scena. Finalul te da pe spate!