LaLeLi23

Foarte frumos... si totusi atat de trist... Dupa ce vezi filmul asta, realizezi ca proverbul "Nu lasa pe maine ce poti face azi", trebuie considerat mai mult decat atat... Ar trebui sa fie un principiu pe care sa te bazezi in viata, mai ales in dragoste, unde un "pas gresit" poate strica totul.

Este unul din putinele filme care, la sfarsitul lor, iti lasa in suflet un sentiment de mahnire... si te face sa te gandesti la el o perioada de timp... cel putin asa mi s'a intamplat mie... Cred ca este dureros, ca mama, sa vezi cum fata ta se schimba radical, sotul pare sa nu mai aiba nimic uman in el, iar baiatul sa'ti moara... toate datorita dementei unui dictator. De asemenea este spectaculos sa vezi cum un singur om, Hitler, a reusit sa manipuleze atatia oameni, si sa transforme tinerii soldati in niste oameni reci... fara sentimente, doar pentru a "salva" rasa ariana. Nu as putea spune cu exactitate ce anume ma fascineaza la acest film... sunt multe lucruri care ma revolta, cert este ca pe toata durata filmului, s'au trezit in mine tot felul de sentimente... mahnire... mila.... scarba( in momentul in care s'a prezentat acel filmulet despre lagar, iar Bruno era extrem de mandru de tatal sau).

filmul este super bun... unul dintre putinele filme care mi'au ramas in minte, si pe care ma chinui sa'l gasesc...