Lucien.Ciuchita

Acum aproape o jumatate de veac, celebrul Erich Segal isi incepea nemuritoarea sa "Poveste de dragoste", ulterior ecranizata, cu o intrebare, partial trista, partial retorica: "Ce poti spune despre o fata de 25 de ani care moare? Ca era frumoasa si inteligenta? Ca ii iubea pe Mozart si Bach? Poate iubea si Beatles?" Astazi, dupa atata vreme, va intreb si eu pe dumneavoastra, cei iubitori de carte, de curaj si de valoare: Ce putem spune despre un barbat de 46 de ani care clocoteste la focul slovei scrise, care alearga, disperat, dupa muza, si muza ramane docila, in varful penitei sale? Ca iubeste Lumea si, prin ea, Oamenii? Ca lupta pentru suportul clasic impotriva asaltului electronic? "O carte ale carei file nu sunt mangaiate nu este o carte!" Asa a inceput Lucian Ciuchita, in 1996 cu "Oameni si Tarmuri" si asa a continuat, pret de aproape doua decenii: cautand, scormonind in sufletul oamenilor, incercand sa decanteze albul de negru, binele de rau, eludand zonele gri, toleranta criminala in raport de justitia pura! A trecut rapid de la poezia lirica la cea filozofica, de la eseul pe teme existentiale la cazurile concrete, s-a impus in media si, de o vreme, ataca furibund spatiul romanesc, cu indreptatirea cu care orice visator zboara spre steaua sa... Dupa o prima tentativa, Comisarul Caron-Disparitia, al carui succes ii insufla o noua doza de curaj, abordeaza, pentru prima data in literatura romana complicata, chiar controversata, problematica a romanului distopic. "Insula Purgatoriului", publicata anul trecut este un subiect de apriga disputa cu "rechinii" cinematografiei de la Hollywood. Un scenariu absolut original, ajunge, pe cai oculte in mana unor regizori experimentati, acestia aduc mici modificari, biciuiesc demararea filmarilor, si sub presiunea procesului declansat la Bucuresti, realizeaza filmul Escape Plan... Scenariul original "Prizonierii Apelor"-Lucian Ciuchita Romanul "Insula Purgatoriului"- Lucian Ciuchita Pelicula "Plagiatorii de la Hollywood", cu nume mari din industria cinematografica... Furat, lovit, ranit, ce face Lucian Ciuchita? Nimic deosebit, cu exceptia unui proces lung si costisitor impotriva pradatorilor. In rest, simplu! Scrie! Si scrie un policier alert, mustind de filozofie si umor, in care, atinge din nou lupta "binelui cu raul". Da! Este "Copoiul din Cardiff", o explozie de bucurie a victoriei "Binelui", o lectie de umor predata scriitorilor englezi care prefera importul de americanisme ieftine,si, mai ales, o palma pe obrazul gros al celor care cred ca daca fura de la un scriitor original, devin ei insisi originali ! Catre plagiatorii de la Hollywood : -Pazea, "Copoiul din Cardiff " musca !!