mateicoman
Profil nereclamat@mateicoman

Un film foarte bun pe care l-am revazut de curand dupa mai multe decenii. Remarc modul in care au jucat acei actori extraordinari pe care i-am avut.

O serie comica din care se mai gaseste astazi pe internet o parte din episoade si din care s-au pus pe dvd cateva episoade, o serie cu scenete comice reusite. Seria aceasta este premergatoare stralucitei Monty Python, asa cum la fel este si "Do Not Adjust Your Set", alta serie excelenta. De fapt, se poate spune ca din cele doua seriale s-a nascut Monty Python, dar sa nu ma intrebati care a fost mama si care tatal.

Am vazut la genul filmului o mare diversitate. Adevarul e ca genul filmului e incet. O fi interesant, dar pana fac si ei ceva cred ca isi schimba si banca sediul firmei.

Un roman excelent si un film pe masura, in cinci parti, cu unul din cei mai rasfatati actori francezi (a jucat in multe mari filme in tineretea sa), ma refer la Jean-Pierre Léaud.

Poti petrece un timp foarte placut urmarind aceasta fina comedie, din ani in care romanii aveau si comedii excelente.

Desi exista o alta varianta din '60 despre care se vorbeste, eu o prefer pe aceasta din '84. E o ecranizare foarte placuta a romanului "Suflete moarte", in 5 episoade, fiecare avand, cu aproximatie, peste 1h. Importanta capitala a lui Nikolai Vasilievici Gogol in literatura este cunoscuta si ne face placere sa o reamintim de fiecare data. Voi cita dintr-o carte ce spune un alt scriitor renumit despre autor, asa ca vor fi ghilimele, iar ochii cat cepele la transcriere :) : "Proza lui Gogol este, cel putin, cvadridimensionala. El poate fi comparat cu contemporanul sau, matematicianul Lobacevski, care a aruncat in aer lumea euclidiana..." - Vladimir Nabokov Cartea e valabila la fel de mult si astazi in toate privintele, nu doar in ce priveste personajul principal, atat de mult laudatul "supravietuitor" Cicikov. O recomand, cititorul de carte o sa se amuze copios de modul de caracterizare a personajelor, chiar si numele lor sunt distractive: Nozdriov, Sobakevici, Manilov, Popliovin, Ziablova, care inseamna, in ordine, nara, caine, atragator, scuipat, friguroasa, ce mai, spus in cateva cuvinte, matura cu ei intr-un stil fantastic de frumos. Cu finete, foarte serios si cu glume spirituale, ce-i da unicitate, autorul ne ofera o opera care dainuie in secole. Si stilul romanului e deosebit, ca o povestire, de parca autorul are o discutie cu cititorul, nu prea obisnuit, lucru ce intra si el la ceea ce numesc raritate, sau de ce nu, se poate spune ca romanul e o "spovedanie" cu har. Intr-un cuvant, romanul este fascinant, desi autorul, in original, il numeste poem. Iar despre film vom spune ca intr-o localitate de provincie apare un personaj necunoscut, un consilier pe nume Cicikov, foarte interesant si cu o propunere neobisnuita. Urmarind insusirile sale veti rade si veti "plange" in aceeasi masura. Daca altii umbla dupa "potcoave de cai morti", el umbla dupa "cai morti". Imaginea vizitelor distinsului Cicikov e superb redata in film. Chiar daca actorii rusi sunt mai putin cunoscuti (si nu-i vina lor), in distributie il regasim pe Aleksandr Kalyagin, cunoscut din marile filme facute de Nikita Mikhalkov. Remarc in mod special actorul care joaca rolul lui Gogol, ce ne ofera, la randul sau, niste momente memorabile. Cei care nu sunt obisnuiti cu fantasticele scrieri ale autorului pot incepe chiar cu aceasta capodopera a sa. Cartea beneficiaza de doua superbe traduceri in limba romana (pe care le cunosc), una facuta de T. Arghezi & Co si alta de Emil Iordache. Avantajul vizionarii acestui film este ca dupa aceea vezi mult mai clar cate "SF-uri" s-au facut pe lumea asta.

Am mai amintit si cu alta ocazie pe forum de minunatele filme facute la DEFA Berlin. Iata inca una in care amintesc de un film extraordinar despre renumitul pictor spaniol Francesco Goya, un spectacol cultural de inalta tinuta, in orice privinta (vezi vocea uimitoare a personajului Maria Rosario, de exemplu, sau peisaje, obiceiuri, etc), un film de valoare, dupa opinia mea. Foloseste elemente din romanul lui Lion Feuchtwanger, descriind excelent o Spanie fascinanta, cu intrigi si imagini deosebite, cu epoca neagra a inchizitiei, a bolilor crancene, in care a trait pictorul, precum si evolutia sa artistica si sociala, redata cu precizie si multe detalii. E un alt film "obligatoriu" de vazut.

Ideea a fost interesanta, dar finalul se vedea clar din avion. De, asta e pacatul dramatizarilor de acest tip.

Povestea o stiti bine daca ati citit cartea lui Voltaire, o carte cu multe valente (printre cele mai mari succese ale literaturii franceze) sau ati vazut una din ecranizarile acestei carti, bine inteles cu modificarile personale ale fiecarui cineast. Aceasta e o varianta demna de remarcat, cu multi actori buni si momente reusite, in unele cazuri chiar de mare finete, o plasmuire cu potential si foarte degajata in care un inocent ne prezinta lumea in razboi, situatii, caractere, etc.

Fizic vorbind :) ... totul se transforma, aici opereta in film. O poveste simpatica dupa un libret de Henri Meilhac si Albert Millaud in care Fernandel, care bineinteles nu e mademoiselle Nitouche, alaturi de alti actori minunati, prezinta intr-o maniera destul de draguta o poveste sentimentala precum si alte aspecte morale.

O vacanta pe litoral cu cazare la gazda, si nu orice fel de gazda, veti vedea, una deosebita, dar si chiriasii parca-s veniti cu demolarea. Intalniri neprevazute, distractii fac o atmosfera frumoasa intr-un film tonic. L de Funes este un tip venit si el in vacanta, ca de obicei, ranchiunos, capricios, dar delicios. Un film in care e o placere sa il intalnim pe excelentul actor Michel Serrault, care din pacate, are prea putine filme la valoarea sa, dar si pe Michel Galabru, probabil pe aici se coceau viitorii jandarmi. Adaug si faptul ca partea a doua a filmului nu e la acelasi nivel cu prima.

Iata cum se face un film cu Karate pentru europeni. Se ia un roman, preferabil vast, ca sa ai de unde alege, se citeste cateva pagini din el si gata subiectul, in cazul de fata unul din cele mai importante romane din literatura chineza, intitulat in romana "Pe malul apei". Un lucru simpatic e bogatia de personaje din roman care se face simtita si in film, ce a impus renuntarea la genericul obisnuit, probabil ar fi durat jumatate din timpul unui film :) si ar fi rezultat o imensa plictiseala pana la inceperea efectiva a filmului, asa ca s-a adoptat prezentarea lor in prima scena in care apare personajul respectiv. Este un placut film de actiune, nu se ajunge pana la arhicunoscutele "decolari" de pe burta. Remarc si muzica din film, a unei binecunoscute trupe de muzica rock.

Este o transpunere pe ecran dupa I. Slavici si un film romanesc foarte reusit ce merita atentie (actori mari si roluri jucate memorabil).

Filmul rusesc "Fata capitanului" este o ecranizare placuta, facuta dupa splendidul roman omonim al lui Aleksandr Puskin.

"Alerg dupa o stea" este unul din filmele cele mai renumite cu Norman Wisdom si unul la care te molipsesti de ras. O comedie de mare valoare si, in acelasi timp, de mare sensibilitate.

Intr-o fraza putem spune ca e o frumoasa varianta americana (si romantioasa) a romanului omonim scris de marele scriitor Nikolai Gogol, un roman istoric despre cazaci, si, totodata, un film cu doi actori renumiti, Yul Brynner si Tony Curtis.

Pentru iubitorii de filme bune acest film e o recomandare de luat in seama (are o poveste reusita). Chiar daca am aflat ca e continuare a altui film, merge si individual fara probleme.

Un film opera de Benoit JACQUOT, un film care suna bine, o varianta moderna (decorurile sunt facute de parca se muta din apartament), romanca Angela Gheorghiu si Roberto Alagna fiind interpreti principali (deci, o afacere de familie), pe scurt, o mare bucurie.

O ecranizare renumita a unei scrieri N. Gogol, Propavshaya gramota in original sau Ravasul pierdut, o ecranizare chiar placuta ochiului, ca si altele de care am mai vorbit pe forum (Dicanca, Casatoria, Revizorul).

Comedie de moravuri, Fazanul (Le dindon) de inventivul Georges Feydeau este o farsa deosebit de placuta, foarte potrivita acestor timpuri datorita ritmului alert (dinamismul e specific vodevilurilor) si nu numai :), o adaptare fermecatoare (fara nicio subtitrare) :) . Prezinta urme de Louis de Funes (simpaticul receptioner de hotel). Perechi se tot perinda Si-n graba vor s-o-ntinda Ca ele se mai schimba Chiar si pe alta limba. Hotelul ii asteapta, Sunt prinsi pe rand cu-o fapta Dar numai unu-i vinovat Si de fazan el a picat!