mihaelatb

si iar intoarcerea in orasul natal, tipic filmelor americane, de data asta ...inainte dea muri. Slab, cu actori de mana a doua, si as zice tocmai bun de a fi urmarit pe Hallmark. Incepe o multime de "probleme" si le rezolva cu o usurinta de maestru. nu-l recomand!

o comedie muzicala, cu un Denzel tanar si o Whitney Houston in plina voce, aparitie agreabila a lui Lionel Richie, prietenul de la pian si un Gregory Hines, negativ , ce se pozitiveaza la final- ca-n filme! Un film fara pretentii, agreabil, care iti arata ca nu toti ingerii din varful pomului de iarna sunt blonzi si au aripioare,unii dintre ei pot avea paltoane gri si palarii.

dupa Once Upon a Time in America si Sophie's Choice, filmul acesta pare o gluma proasta. Mie cuplul Robert De Niro-Meryl Streep, nu mi se pare potrivit, deloc. Nu mi-a placut in The Deer Hunter, nu-mi place nici in filmul asta. Si el si ea mi se par artificiali.

mie mi s-a parut un film slab, cu un Nicholas Cage, care are intr-adevar figura unui caine batut, cu o fetita prezicatoare a carei figura, aduce, cu Wednesday Addams, si cu un baietel, printre cei mai slabi actori copii, americani. Un film apocaliptico- religios- termen inventat- care precis ca o sa mai aiba "urmari" chineze, ruse, afroamericane, hinduse, etc...caci cei alesi nu pot fi numai copii americani albi.

Nu am citit cartea, dar filmul mi s-a parut destul de slabut. actiunea cam inconsistenta si oarecum neplauzibila: nu se omoara atata pentru motivele vehiculate in film. Pe Julia o prefer in Conspiracy Theory- ca sa ramanem la acelasi gen de filme- iar pe Denzel in The Manchurian Candidate.

un film facut parca a-i da "vacanta" lui Bradley Cooper, dupa rolul din American Sniper. Deci: ochii albastri a lui Bradley Cooper, o poveste de dragoste trecuta si una actuala, putina mitologie hawaiana si peisaje superbe. Doi actori care au fost pusi pe generic pentru nume( Bill Murray si Alec Baldwin), dar care puteau fi inlocuiti de oricare altii. Un film slab care nu justifica pierderea timpului cu vizionarea sa.

mult mai slab ca primul! Se incearca o continuare, dar fara un subiect consistent. Este ca o telenovela care trebuie sa aiba un final fericit. Fetitele cuminti primesc premiul visat, Gru si Dr. Nefario se pozitiveaza, iar mexicanii... sunt rai pana si in desenele animate.

Un film cu o actiune destul de simpla, care avea toate atributele unei comedii reusite, esueaza din cauza regiei. Actiunea decurge lent, obositor, actorii ( cu exceptia lui Patrick Stewart) sunt antipatici, si fac tot posibilul, pe tot parcursul filmului, sa ramana antipatici. Nimic nu justifica vizionarea lui.

Asemanator cu Extremely Loud & Incredibly Close, filmul este mai inchegat . Aceleasi probleme, aceeasi mama care nu poate sa explice ca ea nu este vinovata. aceeasi intrebare chinuitoare, "ce facea el si eu nu fac?" Un film pe care nu voi mai dori sa-l revad, dar nici nu regret ca l-am vazut. Edward Baker-Close, in rolul lui Nathan copil, mai bun ca Asa Butterfield, in rolul lui Nathan adolescent. De remarcat si prestatia lui Rafe Spall, in rolul profesorului ratat.

un film cu o poveste obisnuita, viata dupa 40 de ani de casnicie, cand incepi sa nu mai forta sa urci nu stiu cate etaje zilnic, cand te gandesti daca sa platesti o operatie scumpa animalului de companie sau sa fii de acord cu moartea lui. Un film despre renuntarea la tineretea spiritului, la nonconformism si acceptarea cliseelor. Crize imobiliare din cauza de...pod, pictura la comanda clientului si o viata facuta dupa cum cred ceilalti ca ar fi bine. Un film care, daca ar fi avut alta distributie, ar fi alunecat in derizoriu si mediocru. Mie mi-a placut!

am inceput vizionarea cu mari asteptari, caci Zemeckis este unul din regizorii mei favoriti, dar am fost dezamagita. Povstea... variatiuni pe o tema data: Dickens+ L. Frank Baum! Animatia este bătrânicioasa. Personajele sunt ca niste copii cu trasaturi de adult. Seriosi, cu fete triste. Nu se vede in ochii lor nici un licar de nastrusnicie. Apare si o " fantoma" care pare venita dintr-un basm rusesc, bea o bautura ciudata si canta la ceva asemanator cobzei. Mai interesant mi s-a parut baietelul "Stie tot", cred ca va deveni un fel de tatal lui Louie. Pentru mine filmul este unul de actor, Tom Hanks reusind, chiar animat, sa domine filmul. In rest...chelnerii sunt ca in Hello, Dolly! iar copilasul care "capata" prieteni seamana izbitor cu Haley Joel Osment. Cel mai tare mi s-a parut elf-ul care canta rock, la un microfon ce are innodate mai multe esarfe colorate, pun pariu ca il chema elf Steven!

Desi ultimul lansat, este primul in cronologia minionilor. Filmul slabut, cu putine faze comice, fara o poveste mai inchegata, incanta totusi prin prezenta lor. A minionilor. Preistoria cu tyrannosauri, Egiptul cu "efectul de piramida" si prezentul londonez cu aluzie la celebra poza a celor patru Beatles-i trecand strada, totul face filmul amuzant. Sa nu uit scena din jacuzi cu cele 2 sau 3 sexi Fire hydrant.

O comedie subtire, cu putine faze ce merita retinute si cateva replici haioase: Cooper: How much baking powder? Daniella Riva: I don't know, maybe like 42 kilos. De departe Sofía Vergara este cea care da tonul in film, eclipsand-o total pe Oscarizata Reese, de altfel cred ca este cel mai slab rol al lui Reese Witherspoon.

Este adevarat, filmul are momente in care te simti bulversat. Tot ceea ce stiai nu este adevarat, evenimentele isi schmba unghiul de vedere si sunt "altfe|". Manipularea este totala, nu numai Simon este manipulat, ci si tu spectator, dar de ce la final, nu mi-a lasat nici un sentiment? De ce, dupa atata "manipulare" nu m-a mai interesat adevarul? Nici macar nu mi-a mai pasat daca ala era adevarul, sau era doar in mintea lui Franck.

un rol bun facut de Sean Penn, o prezenta mai mult decat agreabila, a uneia din actritele mele favorite : Michelle Pfeiffer si un un scenariu ...SF. O avocata care nu apara pe degeaba si nu pierde- o replica feminina a personajului jucat de Robert Downey, Jr., 13 ani mai tarziu- un retardat cunoscator a tot ce inseamna 8 in biografia Beatles si o mama adoptiva care aduce suspect de mult cu mama din Kramer vs. Kramer (vezi povestea cu dormitorul). Rapacii devin painea lui Dumnezeu, retardatii tin speechuri memorabile, etc. Cam telenovelistic si cu o tendinta pronuntata de a stoarce lacrimi. si lung, lung!

Se pare ca rolul in care l-au cantonat producatorii, pe Rob Morrow, este acela de doctor. De la Dr. Joel Fleischman (Northern Exposure), la dr. Waylans (The Good Doctor), actorul a mai jucat inca 3 - 4 roluri de discipol a lui Hipocrate, unul dintre ele este si cel din acest film. Un film cu o dragoste ce nu a fost sa fie, cu un tata santajist si cu un sfarsit pe care nu mi-l mai amintesc. Un film mediocru pe care-l uiti destul de repede.

dupa o jumatate de ora de vizionare, am crezut ca vad un soi de Boyhood, intr-o versiune mai condensata, 500 de zile! totusi filmul de fata este salvat de final. da, finalul- intre 493 si 500, este partea cea mai buna a filmului. Astept urmarea : (500) Days of autumn!

Saracia scenariilor in cetatea filmului este deja obositoare. S-a vazut si la Oscar cand mai mult de jumatate din filme aveau teme biografice. Inventivitatea, inovatia...s-au pierdut asa ca, avem un fel de Playing for Keeps, dar mutat de data asta in domeniul scrisului. Obsesiva intoarcere in orasele mici- a americanilor- apare si aici. Caci in orasele mici sunt relatiile stabile, viata de familie este viata de familie, bla , bla, bla. Daca nu l-as fi vazut si in Notting Hill, Love Actually si mai ales in Cloud Atlas, as fi zis ca atat poate Hugh Grant, dar asa... Scenariul este partea cea mai slaba a filmuilui. Ce face personajul in restul timpului? are curs o data pe saptamana. Prezentarea orasului este data de numarul umbrelelor cumparate, etc. Nici celelalte personaje nu sunt mai bine conturate. Un film slab, cu un Hugh Grand obosit si imbatranit, cu o Marisa Tomei- pe care eu nu o prea agreez- care nu are notiunea varstei, aplicand in roluri aceeasi postura de tinerica de pe vremea lui My Cousin Vinny .

in afara de faptul ca actrita Katherine Heigl este din ce in ce mai nesuferita si mai"plina" de talent. in afara faptului ca intre cei doi : Katherine Heigl si Patrick Wilson, nu se simte nici o urma de actractie, filmul are si un scenariu slab, iar regizorul face risipa de sange si disectii, pentru a acoperii calitatea slaba a muncii sale. Un film ce s-a vrut o comedie neagra si a iesit o risipa inutila de pelicula. Urmarirea din final lasa posibilitatea unei a doua parti- sper din tot sufletul... sa nu!

un consumatorism dus la extrem, o nevoie acuta de ecologizare, tendinta tot mai pronuntata a americanilor. spre obezitate. Toate aceste teme, banalizate de atata repetitie, si-au gasit un excelent "ambasador", robotelul Wall E! Uzat, cu multe piese de imprumut, dar teribil de "uman". Sensibil, viseaza iubiri ca in Hello Dolly, iar aparitia ei, a sondei de cercetare Eva, fac ca bietului Wall E sa i se "aprinda" senilele. Multe trimiteri, unele fortate, la alte filme, prin simbolurile existente in animatie ( ochiul din 2001: A Space Odyssey, este aici ochiul pilotului automat, nava Axioma, este o reprezentare animata a navei Elysium), scad un pic valoarea filmului, dar strangerea de "mana" a celor doi, face ca totul sa fie uitat, iar robotelul Wall E sa fie unul din cei mai indragiti eroi de animatie.