Molfuzul

O pocnitoare de film! N-are nerv , n-are acțiune alertă, n-are umor, n-are farmec, n-are nimic. Plat, plicticos, banal, prost făcut, Mult sub orice medie. M-a bufnit râsul încă de la început, când, cu aceeași voce plângăcioasă pe care i-o știm cu toții, Cuba Gooding Jr. ne comunică că e asasin profesionist, pe tonul unuia care tocmai deplânge moartea pisicii mult iubite. Despre "actorul" Dolph Lundgren ce să spun: duceți-vă la prima sală de forță, luați primul moș pe care îl gasiți acolo trăgând de fiare și puneți-l să joace într-un film. Rezultatul va fi același dacă nu chiar mai bun. Oricum, am fost profund copleșit când, pe la minutul 40, am aflat chiar din gura acestuia că "două încărcătoare a câte 17, face 34". Mă gândesc că replica aia nici măcar nu era trecută în scenariu și omul chiar știe tabla înmulțirii cu doi. Mare minune dom'le! Ce să vă mai spun, merită văzut doar dacă stați foarte bine cu spiritul critic și cel analitic și vreți să trageți o porție mare de râs. Căci, din păcate ăsta e adevărul despre acest film: e atât de prost încât frizează (cu mult succes) hilarul.

Chiar nimeni dintre administratorii sau moderatorii acestui site nu verifică originalitatea sinopsisurilor postate? Înțeleg ca în cazul comentariilor, acest lucru să fie dificil sau chiar imposibil, dar când e vorba de o scurtă descriere nu văd de ce nu se poate verifica căci nu sunt prea multe saituri sau bloguri de profil în limba româna. Același sinopsis e postat și pe Cinemagia de către Al3xX09 utilizator înregistrat pe acel site din 01.08.2009, cu un număr relativ mare de contribuții pe acel site, pe când aici e postat de o oarecare ralucalexandra care deși figurează ca fiind înregistrată din 23 Noiembrie 2010 nu are nici măcar un comentariu făcut la un film așa că mie mi-e foarte clar cine a copiat în acest caz. Cred că, în astfel de cazuri respectivul sinopsis ar trebui șters iar cel ce l-a postat ar trebui să fie depunctat tocmai pentru a se dovedi că pe acest site nu se încurajează acest gen de practică. A-ți putea ajunge la o înțelegere cu cei din administrația celuilalt site ca la fiecare sinopsis să fie afișată și data postării acestuia și, în acest fel, ar deveni foarte limpede care e originalul și care copia.

Multe șabloane. UN NOU FILM DE SUCCES MARCA... Steven Spielberg (șablon de exprimare des întâlnit pe acest site) De multa vreme încoace acest (fost) mare (fost) regizor a învățat că rețeta unui reușit film comercial e alcătuită din câteva șabloane, îndelung verificate, care asigură în mod garantat succesul. Șablonul 1: folosirea copiilor în rolurile principale. Mulți, frumoși, nevinovați, naivi...Asta asigură garantat cam cincizeci la sută din succesul filmului. Știați că suntem programați genetic să iubim copiii? Până și vederea unui pui golaș de vrabie înmoaie inima în noi. Fără aceasta condiționare am vedea eventual o bogată sursă de proteine lipsită de colesterol. Șablonul 2: extraterestrul. Și ăsta completeaza cam cu zece la sută. Dar ia stai așa, parcă am mai văzut ceva de succes, marca Steven Spielberg compus din astea două șabloane. Șablonul 3 (zece la sută) : o scenă cu mare impact vizual asupra spectatorului. Și ce poate fi mai impresionant decât un nesfârșit șir de vagoane care zboară..se rostogolesc..și zboară...explodează...și zboară....Șablonul 4 (de coloratură): Area 51-adică mister, suspans, teoria conspirației. Și p-asta am mai văzut-o prin filmele dumnealui. Șablonul 5 (treizeci la sută): un final cu o profundă implicare afectiv-emoțională. Lacrima din colțul ochiului. Mai are sens să enumăr de câte ori a folosit-o? Șablonul 6: imediat după lansarea filmului, apariția pe diverse posturi TV, în emisiuni cu rating ridicat a lui nenea (fost) mare (fost) regizor Spielberg care ne explică , cu lux de amănunte, cam ce a vrut el să zică în producția cu pricina. Altfel zis, cum și în ce fel,trebuie să privim noi filmul ca să ne placă. Că musai trebuie să ne placă! Asta e: gata producția comercială, gata UN NOU FILM DE MARE SUCCES MARCA...! I-o fi vândut și lui Abrams rețeta? O nelamurire: poate să-mi explice și mie cineva de ce guiță în halul ăla acel extraterestru, posesor al unei tehnologii ultravansate?. În rapida sa evoluție s-a dat jos din copac direct în era tehnologică fără să mai invețe și limbajul articulat? Sau poate nu avea cei șapte ani de acasă?

Bravo ALEXE și Bogdan_smb! Asta v-o spune un om de 52 de ani, împătimit de literatura S.F. încă de când avea 10 ani. Contrariat și indignat de inconsistența scenariului și totala lipsă de valoare a acestui film, pe care aproape l-am perceput ca pe un afront la adresa inteligenței spectatorului (ceea ce am mai scris și la un alt "film de mare succes", comentat elogios de marea masă de limitați ce "populează" paginile acestui site, și care , presupun, își închipuie că sunt cinefili cu un mare grad de cultură, nu numai cinematografică), am accesat această pagină ferm convins că iar voi găsi numai comentarii laudative, superficiale și idioate, postate aici de unii care n-au înțeles mai nimic din acest film dar, comentând cu vorbe multe și goale (texte fără conținut), ar putea crea impresia contrară. Eu am să fiu mult mai direct decât cei doi: un film făcut special pentru marea masă de mediocri, având IQ-ul cât al unui gândac de bucătarie, care se uită la un film doar ca să vadă efecte făcute pe calculator, mașini ce se răstoarnă, împușcături, violență și eventual vreo câteva scene de sex sălbatic, și care, dacă nu înțeleg mai nimic dintr-un film, li se pare foarte "cool" să poarte discuții idioate și interminabile despre acesta. Mai grav de data asta e faptul că, pentru a observa ca scenariul acestui film e un soi de ghiveci plin de erori și scăpări, nici măcar nu ai nevoie de un mare grad de cultură generală ci doar de logică și raționament. Nici nu îndrăznesc să mă gândesc cât de prost trebuie să fii pentru ca acest film să ți se pară "genial, fascinant..."

Se pare că unii producători de film nu reușesc să înțeleagă, sau își asumă riscul, că filmul se adresează, în mod particular, unui alt nivel de percepție decât cartea. Căci în timp ce cartea accesează în mod direct imaginația, și, implicit, emotivitatea și intelectul, filmul se adresează în primul rând văzului și auzului și abia după aceea, indirect, prin intermediul acestora, sentimentului și raționamentului ceea ce, în cazul unor ecranizări ce încearcă să urmărească exact litera cărții, nu prea se constituie într-un avantaj. Această observație se referă, în special la varianta originală, suedeză, remake-urile fiind produse doar din rațiuni de natură comercială. Deși, din punct de vedere tehnic, filmul mi s-a părut foarte bine realizat, scenariul reușind să scoată mult mai bine în evidență, comparativ cu varianta suedeză,multe aspecte esențiale pentru înțelegerea mai ușoară a intrigii și acțiunii, și, de asemenea, prin anumite tehnici regizorale, această versiune încercând să creeze și să redea mult mai fidel atmosfera tensionată din carte, pe mine, din punct de vedere artistic, acest film nu a reușit să mă convingă. Poate și din cauză că citisem în prealabil cartea, așa că, comparația permanentă cu aceasta apărea , permanent, de la sine. Și trebuie să recunosc că, nici acest film, și nici varianta suedeză, nu prea au rezistat comparației. Tot ceea ce în carte creează o stare permanentă de tensiune și suspans de foarte mare intensitate, aici, în film, nu reușește să provoace decât un sentiment de vagă plictiseală ce are ca efect imediat atenuarea atenției, astfel încât, până și scenele mai intense sau mai alerte nu mai reușesc să aibă efectul scontat. Poate că, dacă nu aș fi citit în prealabil cartea, acest film ar fi avut un alt impact asupra mea, dar așa...

Un film senzațional, excelent, mult peste orizontul meu de așteptare. Un film pentru persoane adulte, mature, de factură intelectuală. În totalitate nerecomandat tinerilor ce nu au în cap decât "fluturi"," cantarstraic", "cum fac să mai chiulesc de la niște ore" sau "cum reușesc să mai scot niște bani de la ai mei că-mi trebuie de țigări și vreau să mă și duc la discotecă". Ar putea, cel mult, să-i plictisească. Pentru aceștia există subproducțiile ce au ca target exact această categorie de "cinefili" numite blockbuster, care se bucură de un mare succes de casă. Da, căci această a doua categorie, cei mai mulți inculți, semidocți, dacă nu chiar semianalfabeți, se constituie în marea majoritate a spectatorilor de film. Ăsta și este motivul pentru care se fac atâtea filme proaste, în totalitate lipsite de valoare. Legea pieței: atât timp cât există cerere, exista și oferta pe măsură. Prima categorie preferă, de multe ori, lectura unei cărți, o piesă de teatru, un concert (asta nu înseamnă jalnica prestație a unor maimuțe afoane și semidezbrăcate, cu vocile prelucrate pe calculator, ce fac playback) unui așa zis "film artistic" care, după vizionare, poate fi povestit într-o frază de maxim cincisprezece cuvinte, ce conține în mod obligatori termeni de genul: mașini, explozii, pistoale, alergau, se băteau. Sunt convins că o mare majoritate a iubitorilor de film vor urmări cu mare interes această realizare de excepție, purtând semnătura George Clooney.

Un film ușor de week-end.Deși pentru o comedie are o distribuție foarte bună, din punctul meu de vedere filmul nu strălucește. Poate și din cauza faptului ca aplică aceeași formulă stereotipă pe care o tot văd de vreo patruzeci de ani, în care un grup de persoane aleargă pe tot globul după ceva (comori, păsări, moșteniri fabuloase) sau din cauza a ceva (curse de masini, avioane, baloane, bărci), ceea ce dă naștere multor momente hilar-penibile. Din păcate, aceste momente cam lipsesc din acest film, multe secvențe alunecând spre un soi de romance cu tente moralizatoare.

Un film de o rară sensibilitate. O producție independentă, în totalitate necomercială (ceea ce implică, în mod obligatoriu, noțiunea de "artă cinematografică"), ce are un singur mesaj final: dragostea e tot ceea ce avem mai de pret. Deși din descriere ar putea părea un alt film banal, din interminabila serie de filme apocaliptice ce au ca subiect sfârșitul lumii, această producție cinematografică reușește cu succes să surclaseze în mod cert pe celelalte de același gen. O poveste îngrozitoare, dar simplă, despre niște oameni simpli, ce tratează într-un mod cât se poate de omenesc o tragedie globală. Un film cu un profund impact psihologic și sentimental asupra spectatorului. Un film cu mesaj.

Un film pe care l-am urmărit cu o reală plăcere. Nicidată nu m-aș fi gândit că, în anul de grație 2012, voi avea ocazia să văd un film creat (și dând în totalitate această impresie) prin metodele specifice, și uzând de arsenalul cinematografiei anilor '30. Genial ! Surpriza a fost cu atât mai mare când, după vizionarea filmului, ce redă perfect atmosfera specifică americii acelor ani, am constatat ca am urmarit un film franțuzesc. Am remarcat,în mod special, minuțioasa atenție dată și celui mai mic detaliu. Până și actorii au fost selecționați pentru ca fizionomiile lor să corespundă cu cele caracteristice perioadei.Un film extraordinar ! O linie narativă simplă dar atât de profund umană! Sper să-l vadă și marea majoritate a "cinefililor" ce au umplut paginile acestui site cu comentariile lor , despre a căror calitate evit să mă mai pronunț, dar despre care pot afirma cu certitudine că reușesc cu mare greutate să facă deosebirea între un film (sau mai bine zis ceea ce ar trebui să fie un film) și un joc video.

Dacă înainte de a încerca să văd acest film nu citeam câte ceva despre el, aș fi putut jura că e produs de studiourile MEDIocrA PRO. Spun încercarea de a viziona căci, cu toate eforturile depuse și mânat de cele mai bune intenții, nu am reușit nicicum să-l urmăresc până la capăt. Așa că, despre acest film nu am de spus prea multe lucruri: prost, banal, enervant, plicticos, stupid..............................

Vizionarea acestui film m-a făcut să regret faptul că, intr-un alt comentariu, am afirmat despre Spielberg ca este " un (fost) mare (fost) regizor" Această nouă realizare este desăvârșită din punct de vedere tehnic. Imaginile,de o rară frumusețe, decorurile, costumele, banda sonoră, atmosfera specifică epocii, totul denotă măiestria profesionistului de înaltă clasă. Molfuz cum sunt am căutat imperfectiuni, erori de care să mă leg. Nimic ! Totul, dar absolut totul, indiferent că mă refer la costume, uniforme militare, armament, unelte, mașini, până și tancul care apare undeva spre sfârșitul filmului, sunt specifice perioadei respective.Nimic de care să mă leg...cu o excepție: nu știu unde poate fi încadrat acest film. În primele două treimi pare a fi un film pentru copii și adolescenți cu tot setul de exagerări specifice producțiilor de acest gen: doi cai "prieteni la cataramă", dispuși oricând să se sacrifice unul pentru celălalt și care mai sunt în stare să înțeleagă la perfecție toate subtilitățile limbii engleze. Mai târziu însă am avut ocazia să văd câteva scene de război de o rară atrocitate, și acestea extraordinar de bine realizate, dar care nu cadrau deloc cu nota generală a filmului. Nu știu încă cine poartă vina. Trebuie neapărat să citesc cartea (în eventualitatea în care aceasta există) ca să pot judeca corect. Oricum, un film pe care l-am urmărit cu o reală plăcere !

în mod cert o mare parte dintre cei ce au comentat acest film, și aici mă refer la cei ce au tot dat "Re"-uri, trăiesc un moment de mare confuzie. Nu prea reușesc să facă deosebirea între un joc video și ceea ce ar trebui să fie un film. Să fie vârsta de vină?

Nu mă voi apuca aici să fac, precum alții, considerații (mai mult sau mai putin avizate) privitoare la acting, regie, unghiuri de filmare, decoruri s.a.m.d. Ăsta, zic eu, este apanajul criticilor de specialitate. În fond, aceasta rubrică se numește "Părerea voastră" și nu "Recenzie film". Voi scrie doar ce m-a marcat pe mine (sau nu) în cursul vizionării. Dacă ar fi să tratez acțiunea acestui film ca pe un personaj, m-aș exprima cam așa: un alergător bun care obosește repede. Își mai revine, din când în când, dar pentru scurte perioade de timp.Sincer să fiu, în prima parte, nu mi-am putut dezlipi ochii de la film. Dupa aceea...hmmm... a devenit, parcă, puțin cam static, acțiunea începând să treneze, devenind doar un pretext, o punte de legatură între cele cateva faze foarte bune pe care, oricum, le văzusem în trailer. Poate mă înșel eu, dar asta a fost senzația pe care am avut-o, sau poate aveam eu așteptări prea mari de la acest film, a carui apariție o pândeam de câteva luni- inițial filmul trebuia să apară pe la începutul verii- și al cărui trailer părea să promită destul de multe. Chiar si așa, un bun prilej de a admira multe din monumentele arhitecturale ale Moscovei. În concluzie, un film bun- dar nu extraordinar- pe care l-am urmărit cu plăcere. Am remarcat, în mod special, atmosfera tensionată la care a contribuit din plin o coloană sonoră inspirată a cărei prezență am resimțit-o în permanență.

Un ghiveci (finlandez) de toata jena. E de apreciat totusi latura SF a filmului. Modul in care s-a teleportat , in fazele finale, Marissa ( al carei statut n-am reusit sa-l deslusesc: era cercetator-adica un soarece de biblioteca fara nici un fel de pregatire fizica sau agent?) pt a ajunge in fata Hannei (fiinta ameliorata genetic) la intrarea in tunel si felul in care Hanna aruncand o sageata impinsa cu un singur deget reuseste s-o ucida. Nu are sens sa enumar multe alte secvente de acelasi tip care i-ar face sa se ingalbeneasca de ciuda pe producatorii unor filme SF de referinta.

Nu numai o curata pierdere de timp dar si un film in totalitate daunator simtului estetic. Spun asta ca unul ce ani de zile inainte de '89 a fost intoxicat de cantitatea masiva de astfel de subproductii ce circulau prin retelele ilegale de casete video, singura sursa de filme noi la vremea respectiva. Singurul lucru demn de remarcat este faptul ca, in acest film, ca si in toate celelalte asemanatoare, extraterestrii- indiferent ca arata ca niste viermi, insecte sau oricum altcumva- neaparat trebuie sa grohaie ca niste porci. O fi fost oare porcul fiinta primordiala din care s-au dezvoltat toate celelalte specii ce au populat spatiul?

Citat de pe pagina informativă a acestui site: "Actorul britanic Ben Kinglsey a fost a fost atât de mișcat după ce a vizionat primul film 3D al lui Martin Scorsese – Hugo, încât a izbucnit în lacrimi........Kingsley a fost mult prea emoționat de povestea micului orfan care locuiește între pereții unei gări din Parisul anilor 30, încât a început să plângă după primele minute." Nu înțeleg prin ce proces logic a dedus autoarea acestui articol, că Ben Kingsley, un actor ce a jucat in câteva filme memorabile dar și într-o grămadă de filme execrabile, sub orice critică, "a fost mult prea emoționat de povestea micului orfan care locuiește între pereții unei gări din Parisul anilor 30, încât a început să plângă după primele minute". Mi se pare cel puțin ciudat ca un actor ce a jucat în film și cunoștea scenariul la perfecție, ba care mai asistase și la previzionări, să aibă o astfel de reacție "sinceră". În acest caz lacrimile nu ar putea avea decât două motivații: fie o strategie de imagine, fie constatarea că iar a jucat într-un film care,după o scurtă perioadă, va aluneca în sertarul cu filme repede uitate de publicul spectator căci nu poate fi încadrat nicicum în categoria "filme de excepție"

Un film despre care, indiferent cât de molfuz am încercat să fiu, nu pot spune decât: genial, senzațional, excelent, impresionant, captivant, tensionat, tulburător. Totul la superlativ. Cred că, fără voia mea, am făcut un rezumat al majorității părerilor postate aici. Bravo! Bravo! Bravo! Dacă aș putea, aș aplauda și ovaționa îndelung dar nu stiu cum s-ar putea face asta în scris. Un film de neuitat!

Un film pentru copii (sper- asta ar fi singura lui scuză) cu o linie narativă frumoasă, dar atât. Sentimental și ieftin. Plin de exagerări și erori de scenariu și regie.Un copil de unsprezece ani, mare specialist în robotică, care vorbește, se comportă și gândeste ca o persoana de douăzeci și cinci? Pesemne a suferit un brusc proces de maturizare în timp ce, singur-singurel dezgropa, suia pe un căruț și transporta un robot de o jumătate de tonă. Sigur că da! Și nepoata mea de nouă ani își repară singură televizorul când nu mai poate să se uite la "desene", asta după ce îi spune maică-sii ce mai trebuie făcut ca să fie totul în ordine prin casă.Roboți care se lovesc la "ficat"(?). În rest... comentariile chiar nu au sens. Pe tot parcursul vizionării acestui film am avut senzația că mă uit la un nou episod lacrimogen din mult blamata telenovelă Rocky. Și atunci de ce citesc aici atâtea comentarii apreciative? Poate din cauza unui public ale cărui standarde sunt mult sub cele ale celui de acum treizeci și... de ani?

Văzând acest film am redevenit, pentru o oră și jumătate, copilul de doisprezece ani care citea, cu o uimită încântare, Copiii căpitanului Grant trăind cu sufletul la gură alături de personajele cărții toate acele minunate aventuri, până târziu în miez de noapte când venea mama să-mi stingă lumina. Și nici atunci nu mă opream, ci mă duceam la geam unde bătea lumina felinarului din stradă. Nu pot spune cu precizie ce mi-a creat această extraordinară senzație. Tehnica folosită, ce mi-a adus aminte în mare măsură de animațiile bune ce purtau semnătura de neconfundat Walt Disney? Acțiunea alertă și plină de toate acele elemente ce fac deliciul unei anumite vârste? Atmosfera filmului? Greu de precizat! Ideea e că am iesit de la acest film cu acea mirifică și unică senzație de seninătate și bucurie pe care de mult, de foarte mult timp, nu am mai trăit-o.

Citat de pe pagina informativă a acestui site: "“Melancholia” de Lars von Trier e cel mai bun film european din 2011. Cei peste 2.500 de membri ai Academiei Europene de Film (EFA), cineaşti din toate ţările europene, au votat care să fie câştigătorii trofeelor EFA. Premiile au fost decernate în week-end, la ceremonia organizată la Berlin, în Germania." La modul "definitiv" de sigur, pe mine "Melancholia" nu m-a cucerit absolut deloc ! Așa că, din punctul meu de vedere, rămâne de discutat dacă acest film merită cu adevărat acest premiu și acest renume. Să fie oare din cauza faptului că, aflată intr-o competiție acerbă cu industria filmului american, anacronica, "aristocratica", fandosita și înțepata Europă culturală nu mai reușește nicicum să-și extragă bățul adânc înfipt în dos? Altfel nu îmi pot explica multitudinea filmelor, în totalitate lipsite de orice valoare, ce au primit premii în ultimii ani la diverse festivaluri de film europene. Mă refer aici și la cele românești, la care , eu personal, nu am remarcat, ca și element de originalitate, decât atmosfera searbădă și săracă de mahala ce transpare din tot ceea ce alcătuiește filmul indiferent că e vorba de decor, imagine, limbajul actorilor sau gestica acestora. Aș avea multe de comentat cu privire la acest subiect, dar nu e locul și nici momentul propice. Cât despre "calitatea" acestui site, nu pot să nu observ că precedentul meu comentariu neputându-se încadra la capitolul "laudativ" (că doar e un site dedicat în mare parte "aplaudacilor" și idioatelor ce nu știu să debiteze decât platitudini, idioțenii și stupizenii, nu-i așa?) a fost "plasat cu mare grijă de catre admin pe pagina a doua.