nicolau.florin

Tocmai am vizionat filmul. Inainte de a face orice altceva, am deschis netul si am intrat pe pagina IMDB pentru a vedea nota acordata filmului, pana acum. Aveam o banuiala si ea...mi s-a confirmat. Filmul avea nota 6.1 si, foarte probabil, comentariile au apartinut, in marea lor majoritate, unor americani. Doar ei pot fi dezamagiti atunci cand un film, daca are pus pe el stampila "thriller", nu are macar o jumatate de ora de urmariri spectaculoase cu masini, o alta jumatate de ora de impuscaturi din toate partile si..."finis coronat opus", daca eroul principal nu se pierde in asfintit dupa ce i-a batut pe toti si ramane cu fata (sau cu amandoua, in cazul de fata!). Cum adica sa mearga cu buna stiinta la "jail" ? Nu se poate. Unde este "happy-end"-ul ?! Ne plac eroii cu "cojones" si eroine dezinhibate. Doar despre asta e vorba in 90% din filmele americane. Despre BINE si RAU. Lor, americanilor, nu le place zona gri. Cea care defineste, la urma urmelor, viata de zi cu zi. A tuturor. Politica, compromisuri, tradari, evaluari si reevaluari, saracie, bogatie, toate...dar absolut toate isi gasesc cel mai fertil teren in "zona gri" a existentei. Toate se amesteca intr-un melanj firesc. Pentru ca, oamenii nu sunt perfecti. Nu sunt "asa", sau "asa". Sunt intotdeauna undeva la mijloc, prinsi in valtoarea unei vieti pentru care sunt din ce in ce mai putin pregatiti. Prinsi in hatisul existential unde BINE si RAU sunt doar...monede de schimb ! Asadar, pentru cei care spera sa vada in "Broken City" un thriller, un "crime movie" plin de actiune, le spun ca vor fi dezamagiti. E mai bine sa nu se uite, daca nu agreaza inteligenta in locul pumnilor, sau potentialul ucigas al unui simplu cuvant, in locul certitudinii unui glont bine tintit !!! Filmul, evident din punctul meu de vedere, este foarte bine construit, este rotund (sfarseste cu o consecinta a actiunii din debutul filmului, actiune pe care, abil, regizorul a parut ca o uita pe parcursul desfasurarii intrigii), are o decenta a discursului cinematografic, neepatand prin scene tari, sarjante, atat de dragi spectatorului american, "mort" dupa clisee si/sau stereotipii. Este un film condus inteligent, pentru ca, pana spre final, nu poti fi sigur de adevar, nu sti cine sunt cu adevarat eroii filmului (aproape ca nu exista personaje pozitive si negative...exact ca in orice "zona gri" care are legatura cu realitatea), poate cu exceptia primarului. Si de aceea, este mai degraba un film de suspans, decat unul de actiune. Pentru ca, nu-i asa, inca de pe vremea maestrului Alfred Hitchcock, stim ca suspansul este mama oricarei actiuni. Oricum, un film care va primi, foarte probabil, cotatii mici in S.U.A si mult mai mari in rest. Pana la urma, ca intotdeauna, este o chestiune de gust. Nu este un film memorabil, dar este peste media filmelor americane din ultimii ani, ma refer aici la filmele provenite din "establishment" si nu la cele independente, cu buget minuscul, demne de "Sundance"-ul lui Redford.

Un film ratat din toate punctele de vedere. Genul de film care, dorind sa evite cliseele, devine el insusi un monstruos cliseu. E vorba de acele filme voit intelectualiste, asa-zis culte, in care un regizor (cu fluturi in cap) doreste sa se scarpine, sa zicem, la tampla stanga cu mana dreapta...printre picioare ! Adica, genul de film care vrea sa spuna : "uitati-va la mine. Eu nu sunt ca toate celelalte. Nu folosesc stereotipiile clasic hollywoodiene ale acestui tip de filme l Vai, nu !! Eu am taceri prelungi, filosofice. Caut metafora in permanenta (chit ca n-o gaseste ! n.m.) si sper sa va ofer deliciul sublim al introspectiei adanci. Sunt unic. Si...daca nu v-ati dat seama, nu ma meritati !" Pana la urma, este un film snob pentru...snobi. Pentru cei care-si dau capul pe spate si ochii peste cap, arboreaza o mina de "connaisseuri" si, cu evidenta suficienta, vor exclama : "Genial, ce mai..!" Filmul acesta a beneficiat de un subiect generos, neexploatat, sau, mai corect spus, exploatat (explorat) total defectuos ! Personaje puse in situatii ridicole, neconforme cu nicio realitate (poate cel mult una suprarealista, dar si asta de proasta factura!), dialoguri usor tembele...ce mai, un film foarte slab, dar cu pretentii. Mai conteaza jocul Nicolei Kidman si a pustiului Cameron Bright (foarte bun, de altfel...)?!? Pacat. Mare pacat...