ram77ona

Filmul este deosebit. Rob Morrow - J Fleismann din Northern Exposure - face un rol de zile mari. Suflet de artist, afectat de sindromul tourette, reuseste sa-si castige dreptul de a fi iubit, acceptat, in ciuda implicatiilor severe ale bolii. L-am vazut in urma cu aproximativ 7 ani pe TV. Nu l-am putut uita, motiv pentru care vreau sa-l revad. Personajele sunt umane, calde, reusesc sa-si depaseasca limitele prin sustinere reciproca. De (re-)vazut.

Recomand din tot sufletul acest serial TV minunat. Contextul - departe de lumea dezlantuita - obliga personajul principal - Dr. Joel Fleischman la o permanenta revolta - la un continuu efort de adaptare. Aceasta transformare este dictata atat de nevoia de a se adapta noului loc, oamenilor, cat si nevoii de autocunoastere. Personajul se afla intr-o continua criza de identitate, practic intr-o continua transformare - invata sa se abandoneze misterului vietii, sa se impace cu sine, sa-si depaseasca meschinaria, sa renunte la tipare, astfel incat la capatul sesonului 5, Fleischman declara - sunt de-al vostru. Sesonul 6, ei bine sezonul 6, promite enorm. Sa vedem. Ideea este ca fara acest personaj contradictoriu, interesant, incapatanat, @cute@, serialul nu are aceeasi savoare. Relatia cu Maggie O'Connor este pe departe cea mai interesanta si speri din tot sufletul sa mearga. Ca sopectator, te bucuri de fiecare apropiere dintre cei 2. Si culmea este ca, de dragul apropierii, aproape ai vrea sa se cada in cliseu. Dar nu. Nu si in acest serial. Personajele sunt pedepsite sa se schimbe si numai in aceasta masura sa se potriveasca. Un alt personaj drag, ce potenteaza schimbarea, fiind punctul de echilibru si reper, este Marylin - asistenta doctorului, o nativ indianca veritabila. Prin simpla sa prezenta face filmul interesant. Povestile poporului ei, povesti cu potente vindecatoare pe care le spune in momemnte cheie, te ating si iti raman in minte la nesfarsit. Iubesc acest serial. Incercati.