rebecaandrei

o, da .mi-am adus aminte de film,si intr-adevar m-a uimit, pentru mine a fost un film destul de reusit, iar actrita joaca foarte bine rolul. Este un alt film despre singuratate si la fetele ei nevazute, si de-a dreptul hidoase, insa daca nu stati foarte bine cu inima si cu toleranta la imagini crude si tensiuni mari, nu il recomand. E un freak foarte tare si foarte greu de digerat.

mi-a placut prima parte....sunt dezamagita de ce-a de-a doua. pentru ca seamana izbitor de mult si intr-un mod stupid cu Lord of the Rings, pentru ca prestatia lui Ben Barnes nu m-a incantat(a facut un rol mult mai bun in Dorian Gray) si penru ca lipseste lumea basmului, fiind inlocuita de kitsch. Mult prea multa "actiune", aproape ca mi s-au sterpezit dintii...

pe langa cei trei magnifici deja anuntati mai sus mai exista si o actrita foarte draga mie, aceasta fiind Emily Watson. da, intr-adevar dragutz si destul de interesant. am anumite rezerve insa de a spune extraordinar sau fabulos, nu cred ca e cel mai bun film al lui tim burton, oricum pentru mine partile forte ale acestui film au fost in primul rand muzica. imi place ideea de musical horror , si imi place nespus de mult umorul negru pe care il stimez mai presus de toate la regizor. e simpatic si merita vazut.

ador umorul negru, si daca la asta participa tim burton , johny depp si helena bonham carter, inseamma ca si-a atins apogeul. Pentru mine a fost un deliciu. De ce? pentru ca pe langa o interpretare de exceptie a tuturor actorilor am vazut cum se articuleaza o poveste cu un aer, as putea spune, chiar daca merg prea de parte, de tragedie antica, cu tot cu hybris si furii si tot ce mai cuprinde... Din cate am vazut totul si toti au platit pentru ce au facut iar ciclul violentei a fost incheiat ce cel mai nevinovat dintre toti, copilul. casa barbieruli din fleet street cuprindea la un moment dat 3 damnati, 3 oropsiti inadaptati, mutilati sufleteste si singuri: Ms Lovet, Sweeny Todd si orfanul, unfel de familie recreata din petece: barbatul tradat, femeia condamnata la singuratate si orfanul, cei trei devin totusi puternici impreuna reconstruindu-si fiecare visul pe care il aare un om normal:copilul cauta un surogat de mama, femeia cauta barbatul de care era indragostita in tinerete, iar barbierul cauta un om care sa-i inteleaga frustrarile si neimplinirile. Din pacate aceasta pseudo-familie se destrama datorita faptului ca este fondata pe ura barbierului si minciuna placintaresei. Exista totusi 2 oameni neatinsi de scarnavie si moarte, tanarul cuplu care reuseste sa se sustraga tuturor nenorocirilor(si mai ales nenorocirile sufletesti) satorita sentimentului pur de iubire, acela neconditionat, asa cum aratau si sentimentele barbierului inainte de a fi fost trimis in surghiun. Tanarul Antony este imaginea barbierului din tinerete: naiv, idealist, pur. Morala ar fi ca nu este neaparat gresit sa te razbuni, insa in momentul in care ura te face sa ucizi fara alt motiv decat placerea de a ucide, atunci cand macelul devine nimic altceva decat o prelungire a mainii tale, doar pentru ca ai puterea aceasta, totul se va intoarce, atunci cand crezi ca esti invincibil impotriva ta ...si nu numai. Totusi macelul este o parabola reusita a zicalei "omul e lup pentru om"... La un nivel fizic material, cei doi nebuni nu fac altceva decat ceea ce este deja obisnuit printre oameni:sa il devorezi pe celalalt.

E un film unic...un film despre sentimente profunde, despre intimitatea care se creaza atat de rar intre oameni...un joc ala actorilor plin de sinceritate si o poveste cu adevarat frumoasa. Iar pentru iubitorii de jaz... bucurati-va. Muzica este inregistrata live in film, ceea ce-l face oarecum exotic.

Cred ca lucrul care-mi place cel mai mult la filmele lui Tarantino este modul in care povesteste, folosindu-se bineinteles de toate armele cinematografice pe care le are la indemana si de care se foloseste asemenea unui samurai(cu precadere in cazul de fata). Pana si Kitsch-ul isi gaseste loc in mod armonios in povestea asta. Am impresia ca citesc benzi desenate uneori, alteori ca citesc paragrafe captivante dintr-un roman. Si Uma, bineinteles a devenit proverbiala! Bucurati-va!

O poezie englezeasca absolut savuroasa. Oare de ce pe Imdb are nota 8.8 si pe acest site 6,3? Am vazut un interviu cu Tom Stoppard despre film... Era foarte intrigat de faptul ca lucrurile au luat-o razna si nici nu mai stia unde era participarea lui sau cat de mult a contat rolul sau in film...Eu as spune ca nu mai conteaza. Ceea ce a iesit este inspaimantator de delicios, mai ales pentru cautatorii de subtilitati, de gurmanzii de lucruri ofertante din punct de vedere imaginativ! Dar trebuie sa spun ca intocmai acest lucru cerne tipul de audienta! (Ironic, nu-i asa?)Robert De Niro straluceste in mod diferit(nu mai putin orbitor decat de obicei) si cred ca nici nu a fost platit pentru rol( am auzit ca a participarea lui a fost pro bono pentru ca i-a placut ideea)

Avem de-a face cu niste prototipuri britanice foarte colorate. menajera rasista, femeia casnica vaduvita cu potential neexploatat, cuplul care se preface ca toate merg bine cand de fapt lucrurile sunt de mult terminate, barbatul homosexual, afemeiatul fara success, femeia cu 5 mariaje etc...Ajungand impreuna intr-un hotel''exotic'' acesti oameni descopera lucruri uni despre ceilalti... uneori razand, alteori printre lacrimi! .. un film echilibrat si un scenariu original... Actorii sunt adorabili! Recomand cu caldura!

Cred ca filmul prezinta probabil o arma pe care au folosit-o si comunistii. Lupta de clasa, crestinismul ca religie a resentimentarilor si a ranchiunii, sclavii care ajung sa domneasca si sa reinterpreteze scriptura in scopul de a lua puterea. Astazi am ajuns sa-l iubesc pe Nietzsche...Cata dreptate avea...insa il iubesc si pe Steinhardt care spune ca-l apuca mii de draci cand i se spunea ca religia crestina este una pentru prosti , pentru ca Iisus le-a spun Apostolilor sa Vegheze, iar asta presupune o minte deschisa. Inchizitia, scarbosenia tuturor religiilor. ma declar total scarbita de o postare a nu stiu cui care spune ca exterminarea duce la ceva bun. Bunatatea ca milostenie si ca resentiment fata de cei mai puternici decat tine, Bigotism dus pana la grotesc. Hypatia este o sacerdotesa a stiintei. Stiinta de a te indoi in permanenta de propria credinta, ca apoi sa descoperi afirmatii adevarate...de care sa te indoiesti la nesfarsit pentru a afla noi adevaruri. Va trebui sa repet citatul lui Gandhi : "Îmi place Hristosul vostru. Nu-mi plac creştinii voştri. Creştinii voştri sunt atât de diferiţi de Hristosul vostru." Aceasta postare nu este o insulta la adresa crestinatatii , este o remarca. asta ca sa va scutesc pe unii din voi de atatea afirmatii . Oricum, filmul este unul pe care nu mi-as fi dorit sa-l pierd , mai ales pentru ca mi-a facut deosebita placere sa asist la demersul Hypatiei de a descoperi forma traiectoriei pe careo urmeaza pamantul.

Cred ca este cel mai bun rol al Penelopei. Fara indoiala. Un film care ti se infige in carne ca o muscatura amara. O regie admirabila, o chimie intre cei 2 actori cum se intalneste rar. Italia este cu siguranta o farama de lumina pierduta in mizerie... Simt ca e aproape un sacrilegiu sa vorbesc despre acest film ca despre un film, intrucat inca ii mai simt caldura acelei nefericite careia i-a dat viata actrita. Pur si simplu ajungi sa ai aproape un sentiment de vina...

o sa incerc sa-mi dau o umila parere. NU . Filmul are o tema prea buna ca sa fie tratata ieftin. Putea sa fie un thriller psihologic foarte reusit, personajul Jake Gallo putin scindat, personajul lui ted Grey putin schizoid, e mult prea plata descrierea personajelor,si actorii joaca destul de slab. Astfel pentru mine Pathology nu este altceva decat un kitsch scarbos la amintirea caruia nu voi avea decat o usoara senzatie de greata. Nimic mai mult. Pacat, pentru ca subiectul putea fi exploatat si fructificat din plin. E o tema deosebit de ofertanta,tratata cu superficialitate si cu teribilism

Cu siguranta Joker devine personajul principal in acest film. Cine este de fapt acest Joker? Asta a fost intrebarea mea de-a lungul filmului. Dupa spusele sale, este un om cu niste tare afective deosebit de grave, este un monstru anonim care-si "coase" o alta identitate. El este pana la urma un om, care obisnuia sa aibe aceleasi dorinte ca ale lui. Tinta lui nu este aceea de a omora, de a fura , de a distruge cladiri,(superb episodul in care arde jumatatea lui din bani) ci de a clatina ideea de Om Bun, care, probabil fusese clatinata si in el insusi.

...dar cred ca datorita acestui film voi incepe sa mai vizionez din cand in cand cate unul. regie buna si 2 actori pe care ii vad, dupa parerea mea i,n cele mai bune roluri in care au jucat: Brad Pitt si Bruce Willis. cat despre poveste, nu stiu ce m-a impresionat, povestea in sine sau cum e prezentata si condimentata... M-a tinut in suspans si m-a intrigat pana la sfarsit. De vazut!

Sunt absolut incantata de prestatia actorilor Georgie Henley si James McAvoy. Pur si simplu scena cu ceaiul luat de cei 2 m-a induiosat... O fetita dragalasa si de o inocenta aproape contagioasa si un faun cu o privire calda si nostalgica... chiar si pentru aceasta scena de o dragalasenie de neinchipuit, il recomand. Asta pe langa alte personaje de basm precum Mos Craciun si Leul Aslan, chiar si Vrajitoarea ...

cred ca azi il vad a patra oara, fara nici un regret sau vreun moment in care sa ma plictisesc. Trec peste lucrurile care nu pot fi ignorate, de la scenariu regie actori, muzica ...etc, care sunt desavarrsite, si trec la partea pe care personal o apreciez cred eu cel mai mult la un film:umorul. Atunci cand reusesti sa pui umor autentic intr-un film, totul e perfect, umorul asta absurd, in fata caruia nici nu trebuie sa razi pentru a-l savura. Il savurezi ca pe o bere rece intr-o seara torida de vara, umorul negru, senzational, situatiile atat de subtil prezentate, Tarantino te face sa privesti filmul asta indreptandu-ti privirea in doua locuri deodata, astfel te nauceste fara sa fie in mod gratuit greoi, fara prea multe pretentii, fara ingrosari inutile. dintre toate personajele, care sunt delicioase fiecare in parte, mie imi place domnul Jules, care cumva devine un fir rosu pentru tot amalgamul din film, el este cel care pana la urma da si o lectie moralizatoare la sfarsit, in care eu ca spectator, dupa tot mirajul la care am asistat nu stiu daca o pot credita sau nu... cred ca daca ai remonta acest film , ordinea scenelor fiind una aleatorie, ar fi la fel de savuros indiferent de ordine...

imi place tim burton, insa acest film este pentru mine cel mai bun film al sau. Este o metafora superba, viata unui om care spune povesti si care devine insasi povestea, devenind nemuritor ... ma gandeam, intr-o doara ca aceasta va fi natura lui tim burton candva , spunandu-ne atatea povesti minunate, oare nu va deveni el insusi povestea....

am revazut astazi filmul...nu stiu cand si unde l-am vazut prima oara, insa senzatia de la sfarsit mi-a redesteptat amintirea lui...rareori se intampla sa ai amintiri despre filme...acelea sunt filmele bune cu care poti adormi in gandi si poti visa despre ele. acesta este un film sincer si simplu spus...un film"frumos".

mystic river este cu siguranta un film foarte bun, insa mie nu-mi va ramane in minte ca fiind extraordinara decat interpretarea actorilor, care , fara doar si poate este ireprosabila cat despre subiect si scenariu, mi se pare totusi ca ceva este putin fortat, exces de obscuritate si o greutate cam greu de digerat... e adevarat ca domnul Eastwood se pricepe sa puna punctul pe i, insa de data asta mi s-a parut putin cam ingrosat.

nu ma dezic ,este un film bunicel, insa doar pentru ca Freeman si Jessica Tandy joaca fara cusur. In rest, scenariul este foarte saracacios, regia nu este extraordinara, doar ca , pana la urma, actorii precum morgan Freeman reusesc sa dea consistenta si rotunjime personajelor si sensuri noi si proaspete cuvintelor pe care le rostesc. Bravo pentru cei doi. nota mea este un opt indulgent

da, un film aproape incredibil. un film care te minte fara sa crezi ca te poate mintii, simboluri si metafore amalgamate intr-un scenariu fabulor. o interpretare care ii face si mai multa cinste lui di caprio. o regie care pune punctul pe i. si starea de la sfarsit pe care nu as putea s-o exprim, e ca si cum m-as fi trezit dintr-un vis pe care nu stiu daca l-as fi simtit al meu. la sfarsitul filmului nu mai cauti adevarul, ci caui sa raspunzi la intrebarea pe care a subliniat-o si mdomnita:"Is it better to live as a monster or to die as a good man?" e un film care la mine va sta langa "fight club" ca efect si ca maturitate.