TimeKiller
Profil nereclamat@timekiller

In totalitatea sa filmul este unul destul de slab, insa cand stai sa te gandesti ce au reusit sa faca cu un buget de 6 milioane nu poti decat sa ii lauzi. Am fost socat sa vad bugetul, ma asteptam sa fie un dezastru realizat pe un buget de 30+ milioane. Nu inteleg totusi de ce insista sa isi bata joc de franciza aceasta, care in definitiv este una destul de buna. Primul Scorpion King a fost din punctul meu de vedere un film bun si foarte placut. Nu ii condamn ca au realizat acest film, ii condamn doar pentru ca au folosit numele de Scorpion King. Din nou, revin si spun ca este laudabil efortul lor, insa nu vad rostul. Ceea ce vreau sa spun este ca banii nu si vor scoate. Filmul nu va fi un succes. Unde sa mai pui si ca cei de la Universal au avut un "leak" si a iesit filmul mai devreme. Poate filmul a fost un fel de experiment sa vada ce pot face cu putini bani. Daca acesta a fost cazul toate felicitarile din lume, dar daca "Battle for redemption" a fost luat in serios de catre creatorii sai nu pot decat sa ma intreb cum de au reusit sa ajunga intr-o pozitie atat de buna, deoarece este evident ca sunt decat niste rude indepartate ale lui homo sapiens. Sfatul meu este sa nu luati filmul prea in serios.

O adevarata insulta adusa primului Scorpion King. Filmul este intr-un totul o pierdere de timp si de bani, plus o defaimare a titlului. Filmul are un singur lucru placut si anume costumatiile personajelor, costumatii ce par destul de credibile si reale. In rest nu am nimic bun de spus despre el. Efecte groaznice, interpretari slabe, sonorizare lamentabila, scenariu mediocru, distributie proasta si as putea continua fara nici o problema. "Rise of a warrior" ma face sa ma intreb cum de exista oameni atat de prosti incat sa permita crearea acestui film.

Nu stiu cum sa incep...ideea filmului e una clasica, una foarte frecventa in anii 80-90, insa una pe placul impatimitilor de actiune, inclusiv pe placul meu(razbunarea in numele cuiva drag). De asemenea si ideea justitiarului mi se pare una extrem de atractiva. Luke Goss isi joaca rolul perfect, chiar pare a fi creat pentru acest rol. Scenele cu bataie sunt duse la nivelul artei. Cu riscul de a ma umili recunosc ca dupa film m-am apucat sa fac flotari si sa arunc lovituri catre adversari imaginari din casa. Filmul arata bine, locatile au fost "right on the spot", iar jocul actorilor a fost excelent, exceptie facand cele 3 nume mai cunoscute ale filmului: Dupa afis a-i spune ca 50 cent este protagonistul filmului insa apare doar in 2 secvente. In opinia mea e cu 2 secvente prea mult. Interpreatarea sa mi se pare deplorabila. Numele sau de scena a fost gandit exact pentru acest film. "50 cents that's what you're worth". Vinnie Jones mi se pare in plus, ne avand pic de farmec. Val Kilmer nu pot spune ca a jucat prost, insa mi s-a parut total nepotrivit pentru acel rol. Nu era deloc impunator, iar discursul sau cu zeul Marte a fost o incercare ieftina de a-l face mai carismatic si mai palpabil pentru rolul sau. Era sa uit sa il mentionez pe Tamer Hassan, Elias, care e conducatorul de banda ideal, carismatic si impunator cu o nota de nebunie prezenta permanent. Totusi personajul sau este stricat in finalul filmului, cand se lamenteaza, incercand sa il infranga la o lupta corp la corp pe generalul sau, lupta care era din start pierduta.
Ce pot spune...a fost destul de interesant, insa nu m-a dat pe spate cu nimic. Nu ma intelegeti gresit, mi-a placut filmul, insa nu a avut acel moment in desfasurarea povestii care sa il puna de o parte fata de celelalte filme. Singurul lui atu a fost atmosfera generala a filmului. Pot spune ca la final ma uitam un pic suspicios si paranoic prin camera. Vreau sa semnalez doua antiteze interesante intre cum au fost distribuiti cei doi actori principal si modul lor de interpretare. In primul rand Anthony Hopkins mi s-a parut omul perfect pentru acest rol, insa m-a cam lasat rece in multe momente. A avut si multe momente excelente insa de la el ma asteptam la perfectiune. Colin O'Donoghue a avut o evolutie ireprosabila, insa mi s-a parut o greseala de distributie. Nu i s-a potrivit rolul deloc.

Hostel III, cea mai noua ecranizare din aceasta serie lasa mult de dorit. Chiar foarte mult. Scenariul mi s-a parut mediocru insa realizarea l-a facut sa scada si mai mult in ochii mei. Mi-a displacut foarte mult si conturarea personajelor, personaje care par foarte putin credibile in rolurile lor. Spre exemplu Travis care are un inceput fabulos, pare invaluit in mister si pare a fi un sociopat perfect reusind sa joace ce rol vrea el si sa para cum ii este necesar pentru a-si duce la final planul, de-a lungul filmului devine din ce in ce mai penibil, fiind doar un fel de "goon" pe care il trimite seful sau sa indeplineasca munca murdara. Nu mi-a placut, de asemenea, folosirea excesiva a cuvantului "f*ck". I-a impregnat filmului un aer ieftin. Actiunea filmului este destul slaba si pare a se derula prea repede, de vina fiind regizorul cred eu. Finalul filmului mi-a provocat o migrena groaznica. Nu pot sa inteleg cat de prosti au putut sa fie scenaristi si producatorii care au permis ca finalul unui film mediocru sa transforme intreg filmul intr-o idiotenie si o insulta fata de cei pentru care au facut filmul, noi. Trecem peste faptul ca personajul principal a supravietuit unei explozii imense a caror flacari au reusit sa il atinga insa suflul acesteia nu, ca de este un film si mai permitem cate o incalcare a legilor fizice pe ici si colo. Dar tu vrei sa imi spui mie ca, baiatul minune care a scapat din explozie se duce la dulcea lui logodnica, povestindu-i cum prietenul sau l-a tradat si cum a ucis cati-va oameni, iar apoi ea il ajuta in planul sau de razbunare, ucigandu-l pe "tradator" cu sange rece?? Nu pot de cat sa le transmit un sincer si calduros "F*ck you" producatorilor. Singurul element bun al filmului, singura constanta al acestuia a fost Justin, portretizat de John Hensley. Pot sa spun ca m-a impresionat scena finala a sa, chiar daca scenaristii cred ca au vrut sa transmita faptul ca acesta isi dorea moartea datorita handicapului sau, eu vreau sa vad acea scena ca fiind o portretizare a curajului absolut si a demnitatii umane; demnitatea in fata mortii; puterea de a te uita in ochii ucigasului tau si sa ii spui ca totul e in regula. Imi cer scuze ca am trecut prin multe idei rapid, fara a le dezvolta corespunzator.

Acest film e incredibil. Sunt absolut fascinat de cum a fost cu putinta ca un film atat de prost sa ma determine sa il urmaresc pana la final. Nu inteleg cum a fost cu putina sa se realizeze acest film. Cred ca a fost un pamflet la adresa filmelor precum "Paranormal activity" sau "Blair witch project". Dar si asa tot nu inteleg de ce au trebuit sa il faca atat de idiot, atat de lipsit de orice. Scenariu ingrozitor, plin de replici si reactii absolut idioate. Jocul actorilor este terifiant. Dar si daca ar fi o tentativa de afront la adresa acestor filme, ar fi o tentativa esuata pe deplin si in cel mai lamentabil mod posibil. Nu reusesc sa gasesc cuvinte sa exprim cat de prost a fost acest film. Sunt absolut stupefiat. Daca cineva stie ce s-a vrut a fi acest film chiar il rog sa imi spuna si mie.

NU! Asta e tot ceea ce vreau sa spun. Aceste cuvinte derizorii sunt doar pentru a putea fi postat acest comment, pentru a putea fi transmit avertismentul meu. Daca va trece o idee fulgeratoare ca poate sunt eu un idiot lipsit de orice gust, care a vrut si el sa comenteze pentru a parea interesant, va mai spun o data. NU!

Nu am mai intalnit un film de groaza care sa ma faca sa ma faca sa ma simt atat de stresat si prins in poveste. Pur si simplu eram distrus. Nu stiam ce sa fac. Nu aveam ce sa fac, dar vroiam sa fac ceva. Sa fug, sa plec, sa nu ma mai uit. Am trait fiecare moment al filmului. Am fost devastat si pe punctul de a iesi din camera cand s-a stins lumina, eram la un pas de a ma opri, de a inceta aceasta tortura, cand am recunoscut tunelul si stiam ca am reusit sa scap. Asa simteam. Ca eram prins si eu in blestematul ala de tunel. Pur si simplu, "The Tunnel", este o adevarata experienta, nu doar un film. Daca va fi cineva care va citi comment-ul meu inainte de a viziona acest film, atat am de spus: uitati-va la el si doar la el, fara nici o distragere, si de preferat la casti, deoarece reusesc sa amplifice experienta.

Cred ca este cel mai rasist film al acestui an. Nu cred ca am vazut mai mult de 10 albi pe tot parcursul filmului. Lasand gluma la o parte, "Madea's big happy family" este o realizare cinematografica buna, insa extrem de subapreciata din cauza conceptilor preconcepute la adresa lui Tyler Perry. Subestimarea aceasta de care vorbesc vine din partea instinctului de cireada, omul de rand vede ca Tyler este desfintat total de catre critici asa ca nu incearca sa isi faca o parere proprie despre filmele lui si despre mesajul pe care il transmite. Filmul impresioneaza prin povestea sa extrem de trista, care nu are cum sa nu te impresioneze, amestecata cu note de umor, venite din partea lui Madea, care pare venita din alt film si adaugata la montaj. Rolul ei este acela de a arata ca uneori este nevoie de o persoana cinica si directa ca sa faca ordine in familie. Si ca o nota personala(si un oarecare spoiler) as vrea sa spun ca cel care s-a ocupat cu soundtrack-ul a avut o nota de genialitate in alegerea celor doua cantece ce ies in fata si te lovesc ca o lovitura in plex taindu-ti respiratia. Urmariti-l si apreciati-l liber.

Poti fugi cat de departe vrei, te poti ascunde, iti poti schimba intreaga identitate, insa nu va fi suficient. Vei fi intotdeauna acelasi om cu acelasi trecut. Nu vei putea fugi de tine insuti. Tot ce poti sa faci e sa speri ca la final cei dragi inca te vor iubi. Dupa cum se poate observa si din comenturi acest film nu este chiar pentru oricine. Necesita un anumit gust. In opinia mea "A history of violence" este un film extraordinar. Ador atmosfera, aceea tipic americana ce predomina filmul. David Cronenberg a reusit cu brio sa il introduca si pe spectator in lumea filmului. Imi place de asemenea si antiteza intre linistea "lipsita de pasiune"(dupa cum a comentat cineva) si momentele pline de energie si cruzime. Recomand!

Dupa cum spune si in prefata filmului, "Gnomeo & Juliet" este o poveste spusa de nenumarate ori(Rome si Julieta) insa un pic altfel. Povestea se desfasoara intr-un spatiu foarte mic, in interiorul a doua gradini, in universul magic al piticilor de gradina. Povestea se desfasoara in cea mai mare parte asemenea romanului lui Shakespeare. Cei doi tineri protagonisti se indragostesc unul de celalalt, insa este o dragoste imposibila, deoarece familile lor se afla intr-o lupta crancena a gradinilor. Schimbarea in linia povestii vine datorita lui Shakespeare, sau ma rog, din partea unei statui de a lui Shakespeare, care ii vorbeste lui Gnomeo despre povestea sa, oferindu-i acestuia motivatia necesara sa schimbe finalul povestii din tragedie in "happy ending" insotit de un dans al pacii si al fericirii. Mi s-a parut o animatie extrem de placuta si foarte bine realizata. Merita oricand vizionata.

Filmul, "The Da Vinci code", se vrea a fi un succes la fel de mare ca si cartea cu acelasi nume, insa acest lucru nu a fost cu putinta. Nu din lipsa de implicare, sau din lipsa bugetului. Nu a fost nici o eroare din partea regizorului. Actorii toti joaca foarte bine, in special Tom Hanks si Jean Reno. Nu...Filmul nu ar fi putut niciodata sa aiba succesul cartii datorita timpului. Au trebuit sa inghesoaie 500 de pagini intr-o ora jumate. Astfel filmul pare foarte grabit si lipsit de "savoare".