Mihai C.

"Gourou" e o încercare ambițioasă de a explora mecanismele manipulării psihologice, dar execuția rămâne inconsistentă. Gozlan construiește tensiune în primele secvențe prin imagini stranie și dialoguri lacunare, lucru care funcționează doar parțial. Actoria e solidă, mai ales în scenele intime, dar personajele principale nu reușesc să evolueze în mod convingător pe măsură ce influența liderului cult se intensifică. Ceea ce mă deranjează e ritmul. Sunt momente în care filmul parcă pierde linia narativă, sar prea ușor între perspective fără să construiască o adevărată tensiune psihologice. Reziduurile de interes apar în al doilea act, când dinamica grupului se complică, dar apoi tot se descompune. E mai ușor de urmărit decât ceva cu "Hereditary", dar fără acea dată filozofică care să-i dea greutate. Nu-i un film rea, doar... decepționant. Putea fi ceva mai des.

"The Muppet Show!" aduce înapoi personajele iubite, dar rezultatul e mai mult o colecție de sketch-uri decât o poveste coezivă. Regia lui Alex Timbers are momente de grație, în special când Kermit și Miss Piggy interacționează natural, dar prea des filmul se simte fragmentat, ca și cum ar fi mai multe secvențe TV puse cap la cap. Sabrina Carpenter e o invitată okei, deși prezența ei pare impusă decât organică. Ceea ce funcționează sunt numeroasele referințe interne și momentele de improvizație a actorilor (dacă e corect să-i numesc astfel), care aduc nostalgie pentru fanii vechi. Muzica e plăcută fără a fi memorabilă. Haosul pe care-l promite sinopsis e doar parțial livrat. E o apariție decent amuzantă pentru o seară în familie, dar ceva le lipsește acestor personaje în 2026. Simți că au nevoie de o direcție mai clară, nu doar de a se reîntoarce pe scenă pentru că nostalgia vinde. Nu-i rău, dar nici nu-i suficient pentru a-ți marca ziua.