veronica91

Nu va lasati indusi in eroare de criticile aduse cartii si filmului. Incercati sa vedeti dincolo de scenele catalogate "scandaloase" de unii, pentru ca veti vedea ca nu se rezuma la atat. Iar in privinta speculatiilor ca se promoveaza practicile BDSM(pe care apropo... oamenii care o practica in realitate, o fac din pura placere) in carte(si sper ca si in film) veti descoperi motivul pentru care personajul apeleaza la aceasta practica. Nu in ultimul rand, sper ca filmul sa dezvaluie si sentimente nu doar piele. :P

Daca v-ati saturat de animatiile cu robotei, monstri si alte creaturi atunci rezervati-va timp sa vizionati acest film pentru ca e relaxant, amuzant si aduce in prim plan natura si o modalitate inedita de a se autoconserva. Ca sa va las in suspans, in film natura e vie, doar sub o alta forma decat o vedem noi de zi cu zi....

Mai multe povesti incrucisate prezentate intr-o maniera care impleteste comicul cu absurdul. Te surprinde acest film cu replici care ies din tiparul cu care suntem obisnuiti in filmele din aceasta categorie si mai ales cu momente care starnesc senzatia ca realitatea e mai ridicola decat pare. Pentru cei care nu se multumesc cu o singura aroma... le recomand filmul.:P

Intr-o societate rigida apare un personaj colorat care ii invata pe tineri ca pot sa gandeasca liber si sa nu le fie teama sa-si traiasca viata dincolo de bariere. E un film care te inspira sa fii deasupra standardului.

Am fost la cinema sa il vad si inca mai radeam cand s-a terminat gandidu-ma la film in ansamblu pentru ca desi tema aceasta, duelul intre doi baieti care vor sa castige dragostea unei fete, e clasica, modul in care a fost transpusa aduce un suflu nou comediilor din ultimul timp care etaleaza idiotenia. Chiar si din curiozitate, merita vazut.

E amuzant cum poate o persoana sa trateze viata cu atata usurinta. Insa, desi e simpatica si mereu zambitoare, se observa totusi o urma de viclenie, deoarece de fiecare data cand viata i se complica stie cum sa evite problemele. E un film "adorabil", asa cum este si distinsa actrita, Audrey Hepburn.

Ce mi-a placut la acest film au fost trasaturile pe care le-au imbinat la personajul principal si anume o persoana care lupta sa-si tina familia unita, care doreste sa se implice in viata copilului sau si care ,desi nu are sprijinul celor dragi, nu se demoralizeaza ci dimpotriva se ambitioneaza si le arata ca este un invingator.

E un film de colectie a carui valoare va dainui cu ajutorul nostru, incurajand generatiile viitoare sa-l vizioneze.

Am citit romanul si pot sa spun ca e cu mult mai tragic decat ce se prezinta in film. Romanul parca imbina jurnalele celor doi, e interesant ca poti sa observi caracterele din dubla perspectiva. iar secventele sunt ca niste piese de puzzle imprastiate . In ce priveste filmul, prezinta povestea fugitiv, cateva franturi din esential. Si sincer, ma asteptam la asa ceva, avand in vedere ca trebuie sa fie destul de dificil sa ecranizezi dupa o asemenea carte. Totusi, avem parte in film de actori buni, de o poveste de dragoste diferita fata de ce ni s-a oferit pana acum asa ca merita vazut.

Mi-a placut acest film, pentru ca mi-a captat atentia de la inceput si incet, incet a reusit sa ma bulverseze, sa ma induca in eroare asupra unor evenimente, sa imi dea o stare de nesiguranta, astfel ca finalul a reusit sa ma surprinda si mai ales mi-a ridicat ceata de pe ochi. E un film psihologic bun, caci stie cum sa se joace cu mintea omului si sa ii dea senzatia ca e captiv in acest mister pana va reusi sa il elucideze.

Mesajul pe care , cred eu, il transmite acest film este: viata este prea scurta ca sa lasi sa iti scape dragostea.

In primul rand trebuie sa ii multumim scriitoarei pentru ca e realizat aceasta capodopera si regizorului(ma refer la varianta din 2005) care i-a inteles mesajul si a redat cu aceeasi subtilitate si tandrete trairile, starile, sentimentele. Acest film il recomand pentru ca dezvaluie dragostea pura, inocenta, care se infiripa prin cuvinte, priviri. E o "lectie" care ne va ajuta si pe noi sa apreciem dragostea adevarata.

Lasand la o parte criticile si neplacerile pe care le-a pricinuit acest film unora, eu cred ca merita si un plus pentru faptul ca povestea are un fir narativ cursiv chiar daca pe alocuri se mai intrepatrund "episoade", dar nu deviaza de la subiectul principal. Sa nu trecem cu vederea si decorul care, consider eu, e reusit, pentru ca induce mister si un aer de legenda.

Eu una nu am inteles ce e asa de interesant la partea a doua. Dupa parerea mea, acest film e o lunga asteptare a ceea ce se va intampla in partea a treia. Nu as putea sa il incadrez in niciunul din genurile afisate. Eventual as putea sa dau o bulina alba pentru faptul ca m-a tinut in suspans pana la aparitia celei de-a treia parti, pe care am vizionat-o doar pentru a-mi da seama daca intreaga trilogie(desi am inteles ca va urma si partea a patra) e un esec sau mai exista speranta sa ii pot acorda titulatura de "film".

E unul dintre filmele care m-au incarcat cu energie dupa ce l-am vazut, spre deosebire de altele la sfarsitul carora esti pe jumatate adormit. Motivul: un subiect aparent obisnuit atinge cote maxime printr-o actiune incitanta realizata in principal de doi actori care ne arata ca oamenii se pot descurca si in situatii extreme.

Filmul este in mare parte previzibil, dar personajul Ted Crawford este cel care mentine suspansul pe parcursul filmului si te tine captiv intr-un joc in care manipuleaza usor aparentele. Desigur, se remarca stilul de interpretare a lui Anthony Hopkins si semnatura lui actoriceasca, o privire diabolica si usor inspaimantatoare.

Avand in vedere ultimele filme in care a jucat Robert Downey jr. In care epateaza aroganta si superioritate fata de ceilalti, e neobisnuit (la modul placut) sa il vezi in rolul de om vulnerabil care are inima in loc de o bucata de otel iar filmul pare o lectie despre ce inseamna lipsa de comunicare si de intelegere reciproca intre parinti si copii. Bineinteles, filmul nu duce lipsa de clisee, mai mult, a avut personajul principal o secventa (cu bicicleta) care, luata separat, puteai sa crezi ca e videoclip la melodia din film.

Filmul merita apreciat pentru ca au incercat sa abordeze subiectul "zombi" dintr-o perspectiva mai realista, macar ei nu s-au rezumat sa iti umple ecranul de arta "vie" (felicitari make-up artistilor) ci au sapat mai adanc desi tot nu au ajuns la cauza (poate merita o continuare sa ne spuna de unde a pornit toata nebunia). Eu as da vina pe melodia "Isolated system" mi-a ramas blocata in minte mult timp dupa ce am vazut filmul.:P

E un film bun daca vrei sa iti intinda rabdarea ca sa vezi cat rezisti sa privesti aceeasi secventa "on and on and on and on" (Queen- We are the champions), daca vrei sa vezi ce inseamna antrenament fizic cu Emily Blunt si multa actiune a la Tom Cruise. Oare in cate pagini a cuprins H. Sakurazaka secventa repetiva in nuvela?...

Sa o spunem pe sleau... Legenda lui Dracula va mai "suge" multe milioane. Se schimba decorul, actorii, povestea capata nuante diferite, dar ideea e aceeasi. Pentru cei care au vazut filmul si le-a placut... Cum vi s-ar fi parut filmul, daca Dracula ar fi aratat ca si vampirul din pestera? P.S.: Nota mea se duce catre Luke Evans.:)